Principiul simetriei este în drept, în medicină și în ceasornicărie. Când demontăm un ceas, trebuie să știm ordinea în care am scos subansamblele și șuruburile, pentru ca după curățiresă știm cum le repunem la loc și cum le fixăm, să nu ne trezim că mai rămâne un pumn de piese ale ceasului pe afară și noi conchidem că am curățat ceasul, dar el nu funcționează.
Principiul simetriei ar trebui să fie inoculat fiecărui muncitor. În realitate acest principiu este lăsat de izbeliște.
Am văzut cum a fost demontată o piesă prin deșurubarea a trei șuruburi, iar la refixarea piesei au fost strânse doar două șuruburi, unul a rămas pe-afară, muncitorul pretextând că nu e nicio problemă, piesa este foarte bine fixată și doar în cele două șuruburi.
Amn văzut cum a fost dată laoparte o învelitoare care protejea o piesă de trepidațiile unei alte componente foarte apropiate de ea, dar la plecare am sesizat că acea învelitoare nu era pusă la locul ei. Atenționându-l pe muncitor, acesta mi-a demonstrat o jumătate de oră că acea învelitoare este nenecesară, căc niciodată piesele rigide nu se vor întâlni. Nu l-am crezut, căci proiectantul a știut el de ce este necesară învelitoarea, iar muncitorul nu a respectat principiul simetriei.
Sunt atât de multe cazurile în care principiul simetriei nu este respectat încât ar trebui să scriu un articol de 10.000 de rânduri, căci rareori mi s-a întâmplat să văd un muncitor care știe și respectă principiul simetriei în procesul de sezasamblare-asamblare. Să nu mai spun că aveam un ARO 244D și dacă cineva dorea să ridice capota la maximum, trebuia să scoată ștergătoarele de parbriz, căci ele fuseseră montatte după ce capota fusese fixată. Un muncitor nu a aplicat procedeul simetriei și a ridicat capota la maximum fără a scoate ștergătoarele de parbriz, iar rezultatul a fost unul sigur, clar, inevitabil și epic, adică mi-a deformat capota cu grație, cu forță și mai ales cu nepriceperea dată de lipsa experienței și dorinței de învățare.
(31 octombrie 2020)
No comments:
Post a Comment