Există nenumărați factori care influențează înmulțirea mediocrilor, dintre care enumer:
- sărăcia,
- lăcomia,
- orgoliul,
- nepăsarea,
- lenea,
- banii.
Oamenii nu se nasc mediocri. Ei devin mediocri atunci când:
- sunt forțați să facă ceea ce au capacitatea să facă,
- au alegeri nepotrivite care le depășesc resursele,
- se supun ambițiilopr nesăbuite ale celor din jur,
- își consumă resursele pentru lucruri nesemnificative,
- dau priorități greșite în alocarea de resurse deficitare,
- consideră că sunt în stare să facă lucruri peste puteri.
Societatea este aceea care-i împinge atât pe părinți, cât și pe copii să facă alegeri greșite, reușind performanța spre a-i îndrepta pe copii în zona mediocrității, deși copilul avea resurse să arate excelență adevărată într-o cu totul altă direcție de interes. Dacă un copil a luat-o în direcția greșită, toată viața lui va merge pe acel drum și tot ceea ce va face va ilustra mediocritatea pură, clasică, desăvârșită, deși dacă el își urma drumul pentru care s-a născut ar fi gost cel mai bun fără îndoială.
Este la modă acum să urmezi facultatea de drept sau facultatea de medicină sau să faci muzică, în ideea că vei fi magistrat sau medic sau solist renumit. Dacă tânărul are înclinații reale, deci el este născut să fie magistrat, va fi magistrat excelent, dacă e născut să fie medic, va fi un medic excepțional, respectiv, dacă este născut să fie solist, va strălucii pe marile scene ale lumii, iar dacă nu, nu. Nu va fi nici magistrat excelent, nu va fi nici medic excepțional, nu va fi nici solist strălucitor, ci va fi un mediocru, împins de la spate să facă exact ceea ce nu i se potrivește, ci ceva forțat să facă, el fiind excepțional în cu totul alt domeniu, pe care cei din jur nu au interes să-l cultive și nici dorința de a-l lăsa liber pe copil s-o facă.
O familie de artiști dorește ca progenitura lor tot artistă să fie.
O familie de medici dorește ca progenitura lor tot medic să fie.
O familie de avocați dorește ca progenitura lor tot avocat să fie.
O familie de profesori universitari dorește ca progenitura lor tot profesor universitar să fie.
Viața arată că sunt puține situațiile în care copilul a fost înzestrat cu talent ca și părintele, iar situațiile în care copilul forțat să facă meseria părinților a eșuat sunt cu mult mai multe. Eu știu pe Johann STRAUSS tatăl și Johann STRAUSS fiul doi compozitori de valsuri, dar fiul a fost mai bun. Și în chimie a fost familia de chimiști CURIE, cu Pierre CURIE, Marie CURIE, Irene CURIE și Frederic Joliot CURIE. mai știu și dinastia de președinți din Koreea de Nord. Contra-exemplele nu este frumos să le dau aici, dar este clar că cei care au crezut că odraslele lor au aceleași calități și talente, dar în realitate nu le aveau, au greșit fundamental forțându-le să îmbrățișeze meseria părinților, forțându-i să fie doar niște mediocrii nesemnificativi, eșuați, neapreciați care au acumulat numai frustrări.
Morala: un om trebuie lăsat să exceleze în domeniul pentru care a fost hărăzit să fie cel mai bun.
(12 octombrie 2020)
No comments:
Post a Comment