Business mioritic

 Și în spațiul mioritic se desfășoară tot felul de business-uri unele mai business-uri decât altele. Este și explicația din care nu avem:

- autostrăzi,

- spitale,

- săli de sport,

- școli,

- canalizare,

- industrie.

Business-ul mioritic din start pornește pe o bază greșită pentru că:

- obiectivul nu este clar definit,

- finanțarea nu este nici completă și nici sigură,

- se schimbă managementul beneficiarului,

- de fiecare dată noul beneficiar vine cu noi cerințe,

- contractul nu are clauze ferme pentru părți,

- realizatorul trage de timp și scumpește proiectul,

- beneficiarul și realizatorul se înțeleg perfect,

- lipsesc condiționările de tip predare-primire-plată.

Business-ul mioritic se bazează pe o legislație făcută să meargă lucrurile lălăite, prost și în dorul lelii, căci la toată lumea convin scuze, amânări, tergiversări, mai ales când lucrurile nu sunt clare și toată lumea vrea să câștige pe lângă proiect cu mult mai mult decât se cuvine fiecăruia prin nemuncă, mai ales. Lucrurile nu se urnesc din cauza contestațiilor, iar dacă se vrea pornirea, aceasta este imposibilă căci câștigătorul nu are nicio treabă cu activitatea și nici forța de a o realiza nu o are, drept care vrea să subcontracteze, el devenind un fel de manager al banilor ce nu-i aparțin, un intermediar, căci alții lucrează pentru el.

(27 octombrie 2020)