Îmi aduc aminte că în liceu un prietem mi-a zis că un. om de spirit a zis despre un scriitor că a ieșit din literatură înainte de a intra. Mi s-a părut interesant și azi mă gândesc că unele partide își crează cu sârg, tenacitate, pasiune și elan premisele de a ieși din istorie prin:
- lipsa de aderență a alegătorilor,
- strategia greșită de a se adresa poporului,
- aroganța și suficiența comunicatorilor,
- măsurile nepopulare adoptate,
- nivelul de corupție nepermis generat,
- aroganța celor aflați vremelnic în funcții.
Îmi amintesc cum un partid fanion al perioadei 1996-2000 avea exponenți care credeau că lumea a început cu ei și se termina cu ei, ceea ce a fost o mare eroare. Alegătorii sancționează superficialitatea, indecizia, aroganța, prostia, arivismul, obrăznicia, stagnarea, duritatea, lipsa de empatie, exagerările, empirismul și ineficiența. Arătatul cu degetul este un lucru urât, pe care alegătorii îl sancționează rapid și cu consecințe ireversibile. Uneori există posibilitatea de autosalvare prin absorbția de către un alt partid. Noi avem proverbul că lupul își schimbă părul, dar năravul ba. Absorbția duce spre un alt proverb. Ulciorul nu merge de două ori la apă. Cei ce-și păstrează năravul nu vor reuși să păcălească pe nimeni chiar după efectuarea absorbției.
(31 octombrie 2020)
No comments:
Post a Comment