Imediat după război a venit Stalin cu ceata lui de comuniști și au instaurat comunismul la noi. După Stalin a continuat Nikita Sergheevici Hrușciov să meargă pe o linie un pic mai liberală, dar tot de o rigiditate vecină cu obscenitatea era. Marxismul primitiv introdus în manualele de propagcum să fie vorba arătau că:
- țările lagărului socialist merg pe o linie ascendentă;
- în economia socialistă nu mai există nicio contradicție;
- societatea comunistă are clase neantagoniste;
- în țările capitaliste exploatarea este până la sânge;
- șările capitaliste sunt pe buza prăpastiei;
- sărăcia proletariatului devine cronică pe zi ce trece;
- criza economică se adâncește din rău în mai rău;
- imperialismul este ultima treaptă a capitalismului;
- imperialismul se prăbușește inevitavil și ireversibil.
Economiștii bolșevismului știau să separe clar deosebirile dintre comunismul idilic și capitalismul jegos, unde muncitorii o duceau din rău în mai rău. Ce era greu de explicat se referea la faptul că etnicii germeni emigrau în Germania de Vest, că germanii din Est Germany își riscau viața să treacă dincolo, că zidul Berlinului nu se făcuse ca nu cumva vreun vest-german să vină în est, ci din contră, ca germenii din Est Germany - DDR să nu treacă în West Germeny. Dar nu despre aceste realități plătite cu sânge vreau să discut acum, ci despre mutațiile genetice produse de cei 50 de ani de comunism în structura fibrei poporului nostru, căci o altă explicație nu am la ceea ce prevăd economiștii și analiștii bolșevici de azi de la noi.Modificările genetice apărute la români datorate evoluției comunismului, cu efecte în escaladarea minciunii, furtului, fățărniciei și panicii determină producerea și după aproape 30 de ani de la Revoluție a efectelor specifice prezentării capitalismului în picaj, cu cele mai negre culori, cu greve, cu sărăcie, cu dezastrenaturale ca tacâmul să fie complet. Bătrânii bolșevici în ale economiei și în ale analizei au fost înlocuiți cu tinerii bolșevici, mai aprigi, mai determinați și cu mult mai lozincarzi decât cei de demult. Modificările genetice apărute la noi pe scara evoluției noastre ca specie, modificări produse probabil între 1980 și1989 când frigul și foamea ne bântuiau au făcut ca în structura genomului nostru componenta XZZZY00000123482 dar și componenta PGRAWQMB000179234 să sufere modificări care au implementat doctrina bolșevică pentru totdeuna în plan informațional cu transmitere pentru totdeauna. De aceea nu trebuie să ne mire câtuși de puțin că analiștii noștri politici, bolșevici pur sânge, prevestesc pentru 2018 o criză economică puternică aici la noi în spațiul acesta mioritic, defrișat, nemuncit și cu peturi peste tot. Ei vin din paginile de economie politică a anilor 1965 - 1970 când URSS bastionul păcii e și celelalte țări ale lagărului socialist mergeau spre comunism în zbor, iar țări precum Germania de Vest, Statele Unite, Italia, Anglia și Franța se afundau din criză în criză spe dispariția totală printr-o revoluție mai ceva ca Marea revoluție Socialistă din Octombrie 1917. În mințile lor, după noul tipar genetic, criza din 2009 nu s-a terminat, ea continuă și se adâncește, se adâncește, se adâncește. Cu o creștere economică de 5,7% în anul 2017 economiștii și analiștii bolșevici văd deja o criză majoră. Ce fel de criză va fi, ei nu sunt în stare să explice. După cum se vede, acești bolșevici anoști nu au studiat pe marii clasici ai marxism-leninismului, căci dacă ar fi făcut acest gest, cu siguranță ar fi văzyt că acolo este vorba de o anumită ciclicitate și de intervale de timp destul de largi dintre crize. Nu am pretenția ca nefericiții să fi studiat pe Jean Tirole, Angus Deaton, Oliver Hart, Bengt R. Holmström, Richard Thaler, pentru a vedea că lucrurile nu mai stau deloc ca în anii de început ai comunismului.
Este adevărat că în anul 2018 se vor adânci crize la noi, dar nu vor fi legate de criza economică, ci crize legate de:
- deficitul de medici în sistemul de sănătate;
- absența de pe piața muncii a fortei de muncă înalt calificate;
- consumul ridicat de medicamente;
- raportul cerere-ofertă pentru câteva produse de bază;
- modificările aduse de revoluția fiscală;
- nivelul alarmant al corupției din politică;
- decizii luate în lipsa existenței unei strategii;
- schimbarea radicală în politica de autostrăzi.
Bolșevicii de azi au o plăcere nebună de a anunța din reflex criza economică ce se va năpusti peste noi în 2018, căci nu este an electoral și este liber la a spune orice, inclusiv de a prezenta în culori sumbre ce se va întâmpla la noi în economie. În 2019 și 2020 ca ani electorali, câd trebuie să se facă promisiuni, nu va fi nicio criză și promisiunile de prosperitate vor curge în fluvii interminabile.
Bolșevicii de azi au o plăcere nebună de a anunța din reflex criza economică ce se va năpusti peste noi în 2018, căci nu este an electoral și este liber la a spune orice, inclusiv de a prezenta în culori sumbre ce se va întâmpla la noi în economie. În 2019 și 2020 ca ani electorali, câd trebuie să se facă promisiuni, nu va fi nicio criză și promisiunile de prosperitate vor curge în fluvii interminabile.
Ceea ce s-a anunțat a fi criza economică a deceniului al II-lea din secolul al XXI-lea la un interval de 60 sau 70 de ani față de criza din 1933, desigur va avea repetabilitate undeva prin perioada 2030 - 2050, dar numeni nu garantează nimic. Bolșevismul contemporan în neliniștile lui ancestrale trebuie să-și continue meseria de propovăduitor al catastrofei economice care bântuie economiile capitaliste. Acum și România este o țară capitalistă și ei, din reflex, o bagă în aceeași oală cu țările capitalismului din anii 1960 -1980 și o vîd pe buza prăpastiei economice, tot timpul în declin, chiar dacă cifrele arată altceva. Mai trebuie acum să văd în paginile Scânteii articole ample despre evoluțiile pozitive, roze ale economiei Cubei și ale Republicii Populare Mongole, iar elogiile care să se refere la Republica Democrată Populară Coreană să fie cu atât mai parfumate acolo în paginile Scânteii știută fiind prietenia dintre Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen. La treabă, băieți, că le ziceți ca la cartea de economie politică în două volume după care am învățat eu în anii universitari 1965 - 1966 și 1966 - 1967, cu citate copioase, festiviste și mobilizatoare din Hrușciov și Gheorghiu Dej!
(03 ianuarie 2018)
No comments:
Post a Comment