ROMÂNIA'100: Intriganții

În viața de zi cu zi a României Unite, intriganții din Moldova și-au dat mâna cu intriganții din Muntenia și cu intriganții din Transilvania, formând o numeroasă cohortă care și-au armonizat rapid obiectivele și metodele de a lucra după principiul divide et impera, al latinilor.

Intriganții au fost oriunde s-au găsit sferele de putere și oameni salbi pentru că aceștia au ca obiective:

- să-și creeze avantaje personale pe termen lung;

- să facă tot ce este posibil pentru a-și schimba stăpânii;

- să rămână pe poziții indefinite cât mai mult timp;

- să influențeze decizii în favoarea lor în principal;

- să tensioneze atmosfera între șefi pentru a domina;

- să strecoare îndoieli pentru a da de lucru șefilor;

- să schimbe ierarhiile acțiunilor din care să profite;

- să ridice din umeri pentru orice greșeală făcută;

- să se arate mirați de lucruri pe care le-au generat.

Nu vor fi niciodată cunoscuți intriganții pentru că ei rămân în anonimat, dar sunt detectabili doar dacă se observă că rămân pe aceleași  poziții în timp ce într-un interval de 3 ani se schimbă 5 șefi. Ați intriganți sunt detectabili prin faptul că însoțesc un șef indiferent pe pozițiile pe care acesta le ocupă, inclusiv în cazurile când acele poziții sunt inferioare celor precedente. Intriganții speră tot timpul că soarele va răsări pe ulița șefului aflat în picaj și asemeni căpitanilor de vas, ei sunt ultimii care-și părăsesc șeful aflat în declin sau naufragiu, cum s-ar mai zice la o adică.
Intriganții nu trebuie văzuți obligatoriu ca indivizi cu grave carențe de caracter. Ei sunt cei care joacă un rol nefast în toate structurile de putere. Numai oamenii cu coloană vertebrală sunt cei care știu și au capacitatea de a tempera zelul cu care acționează al intriganților. Numai ei sunt cei care știu să-i pună la treabă astfel încât să nu mai aibă timp să urzească intrigi, să creeze conflicte gen furtună într-un pahar cu apă.

(16 ianuarie 2018)