Criticarea alegătorilor

Se zice, că nu am spus-o eu, că alegătorul nu greșește niciodată. Cred acest lucru și îl iau ca pe un postulat, așa cum sunt postulatele din geometrie sau din algebră. Se pornește de la următoarele premise:

• există o mulțime de persoane cu drept de vot;
• numai cei care doresc votează;
• fiecare votează cu cine vrea;
• votul este depersonalizat prin buletin;
• cei ce votează sunt foarte numeroși;
• rezultatul votului este un șier de numere;
• elementele șirului exprimă opțiuni;
• șirul nu se modifică;
• rezultatul este acceptat și obiectiv;
• rezultatul stă la baza ierarhizării;
• primul din ierarhie este cel ales.

În acest context a comenta votul arătând cu degetul spre votanți căutând vinovați este o greșeală ca să nu spun o idioțenie. Votul este supus analizei în ideia că cel dorit nu a ieșit învingător pentru că NU A ÎNTRUNIT numărul de voturi, nu pentru că votanții sunt vinovați. Am văzut că niște nefericiți au pus drept motiv al unui rezultat vârsta votanților, de parcă el a avut o listă cu nume, vârstă și ce a votat fiecare. este o mare eroare să se facă o astfel de analiză, iar cel ce o face are mari probleme mintale. Supozițiile sunt foarte diverse.

În ipoteza unei colectivități formate din 1000 persoane din care 500 au 30 de ani și 500 au 80 de ani și candidatul dorit a obținut 999 de voturi, calculele sunt relativ simple și anume:

• a obținut toate cele 500 de voturi de la cei de 30 de ani și 499 de voturi de la cei de 80 de ani;
• a obținut toate cele 500 de voturi de la cei de 80 de ani și 499 de voturi de la cei de 30 de ani;

Lucrurile sunt tot așa de simple și dacă respectivul a obținut un singur vot sau a obținut 200 de voturi. Devin mai complicate însă atunci când:

• rezultatul este echilibrat între candidați;
• se știe numărul de candidați pe grupe de vârste.

Nici în cazul în care se știe că la vot s-au prezentat numai cei 500 de votanți de 80 de ani și candidatul preferat a obținut  sun 250 de voturi pentru că a obținut contracandidatul acestuia peste 250 de voturi nu trebuie făcute afirmații. Înseamnă că cel preferat nu a convins.

Toți analiștii care văd ierarhizarea în mod deformat punând în seama alegătorilor eșecul celor preferați lor, fac o mare greșeală și eu îi consider nebuni de legat. Alegătorul nu greșește niciodată, el fiind marele stăpân pentru o clipă. Să ne imaginăm cum se aliniază la start la proba de 100m atleții și faptul că Usain Bolt iese învingător i se datorează 100% pentru că a fost cel mai bun. Nu trebuie învinuit terenul, nu trebuie învinuit vântul că atletul nostru preferat s-a împiedicat și a căzut în nas.

(07 iunie 2016)