Chestii de dicționar și de limbă

Există în limba româmă niște situații destul de ciudate, precum:

• substantive defective de plural;
• verbe cărora nu le corespund substantive;
• substantive cărora nu le corespund adjective.

În legătură cu verbul a fura dicționarul explicativ al limbii române , DEX   online  de la adresa https://dexonline.ro/definitie/fura zice:

FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără niciun drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. ◊ Loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ◊ Loc. adv. Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. ◊ Expr. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; fig. a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ Fig. A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul = a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ◊ Refl. (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. Fig. A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în loc.) furate, furatele] – Lat. furare. 

Aici sunt luate în considerare toate sensurile, dar mă refer doar la ceea ce se înțelege cotidian când tot poporul zice:

• s-au furat niște bani;
• s-a furat o bombă;
• s-au furat lucruri dintr-o casă;
• au fost furate tablouri din muzeu;
• a fost furat taragorul;
• au fost furate icoane din biserică.

Se vorbește de cel care fură că face o furăciune, că este furăcios. Dar direct de la acest verb nu există substantivul care să-l desemneze pe cel ce fură. Există ca derivat cuvântul furt, ca rezultat al acțiunii de a fura. POăcat că limba română nu are cuvântul potrivit, mai ales că sunt prea mulți indivizi care fură.

De la verbul a căuta există substantivele căutotor, căutătoare.

De la verbul a profesa există substantivul profesor dar și femininul profesoară.

De la verbul a demonstra există sunstantivul demonstrant.

Cu ceritudine la construirea limbii, ca proces natural, s-a optat să se spună ceva despre acțiune dar să se lase în ceață făptuitorul. Așa că există în viața de toate zilele corupție fără corupți, deci natural, din construirea limbii se fură, fără a exista făptuitor ca derivat direct din verb.

(11 iunie 2016)