Venit de la ședința Grupului de Dialog Social, premierul Daniel Julien Cioloș s-a dus la emisiunea lui Mihai Gâdea intitulată Sinteza zilei, altfel spus, a plonjat direct în mocirlă. Mă așteptam să aibă niște consilieri buni de imagine, care să-l ferească să facă erori impardonabile, precum aceea de a folosi termenul de mocirlă, motivând că la agrarieni este un concept cu mai alrg decât noi, muritorii de rând ni-l închipuim.
Sunt sigur că ideia de a-i antagoniza pe votanți este esențială, numai că depinde foarte mult cine o face. Se vorbește foarte mult despre ciuma roșie, despre orientarea spre est. Să nu uităm că acolo, la est, sumele care se vehiculează sunt amețitoare și că este foame mare la București. Nu m-ar mira să aflu că persoane pe care nu le-aș bănui nici în ruptul capului de lucruri rele, să fie dovediți ceea ce este cel mai rău cu pitință, adică... Mi-este și frică să rostesc ai cui agenți să fie respectivii. Faptul că o hartă arăta țara noastră înconjurată de culoarea roșie mă duce cu gândul că harta aceea nu s-a colorat singură, ci prin acțiuni eficiente ale cui deține atâta tuș roșu. Cine are interes să fie aici o insulă de democrație autentică, nu are a se juca cu vorbele tocmai acum, când mai mult ca oricând este nevoie de unitate și de voință pentru a merge înainte.
Îmi aduc aminte de un scenariu pe care Alina Mungiu Pipidi îl lansa ceva timp în urmă referitor la o stare de război civil pe undeva pe aici. Luciditatea este cuvântul de ordine care trebuie să primeze acum. Alegerile sunt alegeri și rezultatul lor, oricare ar fi el trebuie să fie prilej de consolidare a democrației, nu de impunere a unui dictat. Îmi aduc aminte cum din rațiuni minore de orgoliu aiurea, la ora 14 depunea jurământ Oprea și cum din arțiuni superioare, la 18 în aceeași zi, depunea jurământul întregul cabinet. Vitriolarea atmosferei în mod gratuit nu este de rangul unui premier și nici limbajul folosit nu este caracteristic acelei demnități. La mine în mahalaua Găvenii mocirla era asimilată cocinei, cocina cu porcii, porcii cu troaca și tot așa. Totuși pentru un om însurat cu o franțuzoaică, școlit de prin 1991 prin Franța, apoi comisar ani buni, trebuia să aibă un vocabular mai ceva, acolo, măcar de ar fi folosit cuvântul boue, că până și-ar fi dat lumea seama să meargă la dicționarul francez-român s-ar fi terminat emisiunea.
Oricum, ceea ce s-a întâmplat, nu mi-a plăcut, dar maestrul său Traian Băsescu trebuie să fie mândrul de așa discipol, căci între 2005 -2014 toate pozițiile i le datorează mentorului său. Felicitări, magistre!
(06 decembrie 2016)
No comments:
Post a Comment