Românul are obiceiul să arunce în magazie orice lucru găsit în stradă. O potcoavă găsită în drum, dacă omul o găsește, o ia și o pune bine pentru că el crede că vreodată îi va folosi la ceva. Când cineva are o pereche de pantofi găuriți în talpă nu-i aruncă la gunoi, ci îi pune într-un raft în magazie că-i va folosi la ceva, cândva. Și când o haină s-a uzat, omul nu o aruncă, nici nu o cârpește, ci o pune la grămadă în magazie.
Există și o altă posibilitate, aceea de a merge la Talcioc, adică la un târg de vechituri și vinde ceea ce în mod normal nu mai poartă, dar nici nu doresc să le pună în magazie, ci le vinde pe un preț mic, mic de tot. Nu este vorba de a recupera ceva, nu este vorba de îmb ogățire, ci este pur și simplu vorba de a scăpa de lucruri care nu-i mai sunt utile.
După Revoluție au apărut magazinele second hand. La noi în București, dar și la Timișoara există nenumărate magazine second hand. Eu nu am cumpărat de la aceste magazine. Nu am idei preconcepute. Eu nu cumpăr des haine sau încălțări. Dar atunci când cumpăr, iau lucruri noi care să îndeplinească o serie de cerințe ca marime, culoare și mai ales calitate. Sunt rare situațiile în care găsesc exact ceea ce vreau. Atunci nu stau pe gânduri și-mi cumpăr. Când eram mai mic am purtant lucruri de la frații mei. De atunci nu mai vreau decât lucruri noi. EEu le arunc pentru că le port până se rup și nu mai sunt de reparat.
În America, am văzut că existau centre unde se depuneau sub foermă de donații haine, încălțări, electronice, mobilă, adică orice era de nefolosit acasă la fiecare om. Era forma prin care omul se descotorosea de troace.
La un moment dat am văzut pe stâlpi niște anunțuti pentru garage, cu adrese și cine vroia mergea acolo și găsea un mic Talcioc în fața casei unde la prețuri excepționale se găsea ceea ce omul avea nevoie. Unele troace nu erau uzate. Ma ales cele pentru copii, dacă nu ajunseseră să fie purtate căci crescuse copilul. Știu cum era, căci am văzut nenumărate astfel de modalități de a vinde lucrurile neutilizate. Americanii au garaje pentru mașini, garaje lipite de casă, dar transformate de mulți dintre ei în depozite de lucruri nefolositoare.
Anul acesta am avut o surpriză. Au apărut magazine second hand, ceea ce arată că cineva s-a gândit să facă din troace, un business. Nu știu cât succes are o astfel de abordare atât timp cât acolo salariile sunt bune și lucrurile sunt foarte ieftine. Nu e vorba de reciclare, ci pur și simplu de a utiliza cât mai complet produsele, în raport cu cerințele tuturor. Am văzut oameni care au cumpărat de la ocazii lucruri foarte ieftine, pentru că durata lor de utilizare este limitată și nu se justifică un produs nou, căci produsul reutilizat este încă foarte bun calitativ.
Cine știe să scape de troace este un om minunat, care are noțiunea echilibrului etern și a frumuseții interioare, de asemenea, eterne.
(22 decembrie 2016)
No comments:
Post a Comment