Culturismul american

Așa cum se zice că în politica românească despre soarele care răsare de la București, în culturism, soarele răsare de pe coasta de vest, mai precis din California. Cine are curiozitatea să intre și să se informeze despre câștigătorii celui mai tare concurs de culturism al lumii, Mr. OLYMPIA, va vedea că dee când există competiția, din 1965 și până în 2016, dintre toți câștigătorii, numai Dorian Yates, Arnold Schwarzenegger, Franco Columbu, Sergio Oliva și Arnold Schwarzenegger nu sunt americani. Există și concursul Arnold Classic, care din 1989 și până în 2016 are doar trei culturiști, Nasser El Sonbaty,  Victor Martinez și Dennis Wolf, provim din alte țări.

Față de culturismul autohton, unde sunt multe competiții, USA unde culturismul este o artă, un sport, o știință și un business, are o serie de particularități pe care mulți români nu le înțeleg, comentând că acolo acele competiții:

- nu au arbitraje, deși unele arbitraje care viciază sunt mai periculoase;

- nu sunt oficiale, fără a ști ce înseamnă acest lucru;

- sunt organizate de reviste, de companii tv;

- nu sunt corelate cu campionate mondiale;

- structurile și criteriile de grupare a culturiștilor lipsesc;

- urmăresc orbiective de  advertising.

De la București nu trebuie făcută o analiză a culturismului american cel puțin dintr-o mie sau un milion de motive, unul fiind acela că niciun sportiv român care a participat în USA a făcut-o pe cont propriu, oficialii delimitându-se rapid de cei care au plecat și nici nu s-au dat în bărci de fericire când acei culturiști s-au întors cu distincții. Ba mai mult, meritele acelora au fost minimalizate intenționat.

Culturismul american are competiții deosebit de importante, dovedite prin faptul că toți cei clasați pe locurile 2, 3, 4 ș.a.m.d. rad tot ce este de ras la alte competiții din afara USA.

Culturiștii americani sunt adevărate vedete invitate să efectueze demonstrații la mari festivaluri de culturism și contribuie decisiv la revitalizarea culturismului în acele țări, dar și invitații adresate tinerilor pentru a merge la sala de forță pentru a practica acest sport.

Culturismul american a dat nenumărați idoli pentru generații nenumărate de tineri care au început să practice acest sport numai după ce au privit posterele lui Arnold, lui Kai sau ale lui Dexter. La Timișoara unde se pare este centrul culturismului românesc, de tip american, prin promotorul Florin Teodorescu, au poposit o serie de culturiști americai speciali, despre care am mai scris cu alte cocazii aici pe blog.

Culturismul american, datorită costurilor imense pentru a realiza performanțele are și o tentă de business puternică, lucru foarte puțin dezvoltat în țara noastră, dar și în alte țări din Europa. Formele prea birocratizate ale cadrului instituțional nu lasă loc de manevră dezvoltării de activități complexe în care culturiștii să fie generatori de bani, ceea ce duce și la stagnare și la involuție.

Culturismul american a dus la dezvoltarea unei științe pure, care a făcut din culturism cu totul altceva decât era în vremurile de pionierat. Există medicina sportivă care s-a ocupat de gimnaști, de atleți, iar acum culturismul a fost pus sub lupa oamenilor de știință, medici, chimiști dar și biologi și ingineri în mecanica organismelor vii. Acum se știu care sunt corelațiile intime dintre tipurile de exerciții, programe, diete și performanțe, încât ceea ce era ca o alchimie, a deveni extrem de riguros, asemeni științelor inginerești moderne. Numai așa se explică diferența dintre culturiștii care se pregătesc după metode empirice și cei creați în laboratoare.

Culturismul american dă direcția în artă, definind de fiecare dată ce înseamnă frumosul, în raport cu schimbările produse în societate. Ceea ce era un corp frumos în sculptura  antică, nu mai corespunde frumosului din secolul al XXI-lea, ceea ce se reflectă în modă la nivelul metrosexualilor, în altetism când un centimetru diferență la lungimea membrului inferior duce la un record mondial definitiv. Acum, prin compararea câțtigătorilor de la Mr. Olympia de-a lungul timpului se vede diferența proporțiilor, a nivelului de definire și mai ales a modului de apariție și de evoluție a culturiștilor.
Culturismul american a condus la dezvoltarea unei producții de echipamente speciale pentru efectuarea de exerciții pe grupe de mușchi, altele decât ganterele și, respectiv, halterele, folosite cu succes și în alte sporturi unde trebuie dezvoltată forța. Așa au apărut exercițiile cu scripeți, cu aer comprimat și acum noile generații de echipamente unde apar elementele de inteligență artificială care îl ajută pe sportiv în a face corecțiile necesare încât execuțiile lui să fie foarte corecte.
Culturismul american a dezvoltat industria de realizare a suplimentelor. Faptul că în 29 noiembrie 2016 a venit la București Kevin Levrone, marele culturist pentru a-și lansa linia proprie de suplimente, spune foarte mult. Pare de neconceput ca sportivii care practică fitness-ul sau culturismul să nu aibă un bidonaș în care sunt amestecate prafuri, de fapt concentrate de proteine. Despre steroizi nu discut atât pentru faptul că sunt substanțe interzise, dar mai ales pentru că fac foarte mult rău organismului pe termen lung, deși profesionalismul în culturism este undeva la 20 de ani din viata unui sportiv.
Culturismul american a favorizat apariția unei bogate literaturi de specialitate concretizată prin reviste cu foarte multe reclame dar cu prezentarea de exerciții. Pentru a fi atractive, acele reviste au tipărit postere cu mari culturiști care au influențat viața foarte multor tineri. Au fost publicate cercetări și m,ăsurători efectuate, dar și programe ale pregătirii pe diferite niveluri a culturiștilor. Multe dintre cărți au avut o grafică de excepție care au evidențiat care sunt categoriile de mușchi antrenate în exerciții pe diferite etape de execuție.

Culturismul american este altceva. Culturismul american este cu totul altceva. Este excepțional în context excepțional. Când am spus că soarele culturismului răsare de pe Coasta de Vest nu am greșit pentru că acolo sunt creuzetele unde se fabrică marii campioni ai acestui sport.
Culturismul american a fost, este și va fi ce a fost și mai mult decât atât. Pentru că, iată, cine face o analiză atentă duce la ideia că marile progrese care s-au făcut, în America s-au făcut. Unii le înțeleg și acționează ca atare, dar alții trec pe lângă evidențe și se fac că nu pricep, dar iau măsuri anapoda.

(21 decembrie 2016)