Telenovela Cristian B.

Ne-am obișnuit cu situații neclare cap-coadă care de fapt se traduc simplu: ridică-te tu să mă așez eu. Totul a pornit exact ca într-o telenovelă cu mii de episoade, în care există episodul pilot. În cazul Cristian B. prima chestiune val-vârtej nu a fost așa ceva nestudiat, ci exact ceea ce se dă în orice episod pilor. În telenovele la episodul pilot:

• se prezintă personajele învăluite în mister, tot așa și în cazul lui Cristian B.
• sunt date fragmente special decupate, tot așa și în cazul lui Cristian B.
• este creat interesul picătură cu picătură,  tot așa și în cazul lui Cristian B.
• se mută planurile pentru a construi tipologiile de personaje, tot așa și în cazul lui Cristian B.
• scenariul dirijează eroii să dea impresia că totul este întâmplător, fără a fi în realitate;
• nu este dat nimic din ceea ce definește soluția pentru a nu scădea interesul;
• finalul este cu totul altul decât se așteaptă lumea, adică pierderea custodiei.

Știu o poveste: era un medic ginecolog șef mare ajuns în pragul pensionării. Cum omul nu se dădea plecat în pensie i-a venit o pacientă, i-a făcut o întrerupere ilegală de sarcină, a fost dus la pârnaie și a ieșit șifonat din decor. Să nu creadă nimeni că interesa pe cineva relele tratamente, violența domestică sau chestiile de can-can. Totul este ambalat spre o cu totul altă direcție. Se vede acest lucru din:

• claritatea sunetului din mașina unde fetița striga ca din gură de șarpe;
• existența unei regii în care tensiunea crește constant;
• aparițiile absolut dirijate ca timp și abordare ale eroilor;
• concentrarea disproporționată pe definirea personajului negativ;
• abordarea globalizată de toate canalele tv a subiectului;
• țesătura unui scenariu bine orchestrat pentru atingerea unui obiectiv;
• nivelul ridicat de complexitate care să permită manipularea 100%;
• dozarea știinșifică și de laborator a acțiunii în cadrul episoadelor.

Acum există mai multe planuri pe care se desfășoară nenumărate telenovele dâmbovițene, dar un lucru este cert: disiparea eforturilor în cazul în care genul telenovelistic nu are amploarea sud-americană sau turcească, face să scadă calitatea și în final se pierde interesul. Ori în cazul lui  Cristian B. scenaristul lucrează pe termen scurt și individual, dar dispune de un bogat material faptic, strâns se vede cu mare grijă. Personajele au fost alese cu mare grijă pentru a răspunde unui anumit gen de acțiune și pentru a servi obiectivului stabilit. Cineva își dorește ceva, adică să ajungă la borcanul cu miere. Cineva nu trebuie să pună mâna pe buza borcanului, Miza este în alt loc, pentru că personajele luate la analiză nu prezintă acel interes special care să le propulseze în primul plan. Trebuie văzut că planurile al doilea și al treilea sunt cele care generează mișcări și comportamente interesante. Apar acum legături cu intensitatea preocupărilor pentru familia celor cinci copii din Norvegia și lipsa de reacție pe Dâmbovița. Se discută acum de un fost ministru. Se discută acum de un trecut cu ceva aur și de un business-man cu înclinații vagi spre un succes dirijat și nu real. Acum toate trebuie puse cap la cap și se va vedea că intriga din telenovelă urmărește o construcție clasică și mulți vorbesc de un happy-end, lucru destul de previzibil dacă este analizat modul în care s-au comportat personașele din 2004 până în prezent. Telespectatorii trebuie să urmărească ce se întâmplă în spatele camerelor de luat vederi căci acolo este esența. Păpușile le știm. Urmează ca în următoarele două sau trei episoade ale telenovelei să apară și păpușarul.
Deci, de o săptămână televiziunile sunt invadate de telenovela lui Cristian B. Îmi aduce aminte de nesfârșita poveste a lui DD care a alimentat ani în șir media de la noi, iar acum continuă, misterul fiind total. În cazul lui Cristian B. lucrurile sunt ceva mai simple dar nu atât cât se crede. Construcția aleasă este specifică oricărei telenovele, episodul pilot fiin esențial și de aceea a fost perfect construit, respectând unitatea de timp, spațiu și de acțiune, ca în dramaturgia antică greacă.

(19 septembrie 2016)