O analiză de rutină care se impune

Am văzut că la salvare, adică la 112 se face achiziții automate de date la greu. Se preiau automat tot felul de momente, operatoarele introduc tot felul de date și doctorii de pe salvări scriu și ei rapoarte care se introduc în computer. Există în format digital o imagine clară a tot ce mișcă în sistemul de urgență. Cine știe statistică are posibilitatea să lucreze cu seturi de date de foarte mari dimensiuni. Numai în acest fel se crează premisele unei analize corecte a calității acestui serviciu. Orice altă abordare este apă de ploaie și nu ajută la nimic.

Eu văd:

• o bază de date de foarte mari dimensiuni;
• înregistrări de momente de timp;
• atribuirea de calificative și de coduri;
• stabilirea finalității serviciului generat de o solicitare.

Săne imaginăm un tabel cu nenumărate coloane dintre care sunt momente de timp achiziționate automat, alte coloane au coduri, altele au niște cuvinte dintr-un vocabular, altele au nume de persoane. Există mai multe capitole de statistică utilizate în a lucra cu aceste seturi foarte mari de date.

Dacă sunt ordonate după momente de timă se construiesc seriile de timp și literatura este foarte bogată, iar concluziile sunt de-a dreptul revoluționare, evidențiind ce nimănui nu-i trece prin minte atunci când are în față un noian de date.

Dacă se folosesc tehnicile specifice zonei de analiză de date, se identifică tot felul de abordări ce caracterizează sistemul și toate deciziile care se vor lua trebuie să influențeze în bine evoluția sistemului, lucru care se va estima suficient de riguros. Se crează premise bune pentru a vedea care sunt minusurile dar și care sunt plusurile acestui sistem vital pentru populația țării.

Dacă se folosește analiza dispersională multifactorială cu număr oarecare de experiențe în celulă se vor vedea aspectele de tratare diferențiată a cazurilor și se vor identifica o serie de corelații între cauze și efecte.

Dacă se vor construi colectivități omogene în raport cu criterii date de codurile incluse la fiecare solicitare, sunt puse bazele analizi corelațiilor dintre durate și făcând analize folosind teoria firelor de așteptare se redimensionează alocări de resurse nu prin liberul arbitru, ci folosind metode științifice de optimizare. Folosind o aplicație nu prea complexă, repet, cu achiziție automată de date, fără a bloca deci personal de execuție pentru a introduce date, se vor obține indicatori agregați precum:
- durata medie a unei consultații;
- durata medie a așteptării;
- durata medie a transportului;
- numărul mediu de apeluri;
- frecvențele pe categorii de apeluri.
Mai sunt și alți indicatori, pentru că duratele foarte mari de transport au ca efect luarea de măsuri privind fluidizarea traficului. Extrageri de subseturi de înregistrări după diferite criterii de selecție vor permite cunoașterea cauzelor care influențează randamentele. 

Analiza cu obstinație a unui caz nu duce la nimic, pentru că un sistem este restructurat pe baza analizei sale globale de comportament. De aceea, prin calculul de durate ca diferențedintre momente obținute din achiziții automate se calculează durate medii de transport, de consultații. Prin regrupări se stabilește eficienșa fiecărei deplasări, a fiecărei echipe. Numai având date comparabile se va vedea care este poziția acestui sistem în raport cu sisteme similare din alte țări. Abordările după ureche duc la decizii după ureche, vecine cu haosul.

(30 septembrie 2016)