Cifra zilei: 4500

Azi 15 septembrie 2016, la realitatea Tv, dimineața, președintele federației Române de Culturism și Fitenn, Gabriel Tonceanu a zis că sunt 4500 de săși de forță dintre acre nenumărate sunt neautorizate. Este rău ca sălile acelea funcționează fără a fi autorizate, dar:

• lipsește cadrul legal corspunzător;
• toată lumea controlează, nimeni nu formează;
• comentariile se fac din interior de parcă ar fi în exterior;
• lipsește tradiția în zona calității;
• existența lor se bazează pe entuziasm;
• trebuie să existe programe complexe de dezvoltare;
• implicarea FRCF trebuie să fie și mai adâncă;
• nu accidentările trebuie să fie motorul dezvoltării;
• o strategie pe acestă temă se impune.

Tmimiditatea cu care se dezvoltă și progresează sportul la noi duce la abordări foarte diferite, pentru că totul se bazează pe inițiative și pe entuziasm. Am frecventat multe săli dintre care unele erau business pur. Acum sala SAS GYM are un management care o face să arate ca în America în ceea ce privește:

• organizarea;
• fluxurile;
• atmosfera;
• oferta;
• standardul;
• disciplina;
• ordinea.

În momentul în care marii culturiști care s-au retras din activitatea competițională vor fi stimulați să se implice în managementul sălilor de forță importante, cu siguranță că lucrurile vor sta altfel. Dacă la nivelul FRCF va exista și o certificare pe această direcție, aspectele calitative care să conducă spre  autorizare vor fi îndeplinite și cât mai multe dintre aceste săli vor îndeplini criteriile de funcționare în condiții de maximă securitate. Când a fost scandalul cu BRS, un vice de foarte de sus, deși erau fluxuri nepermis de frecvente de 9.999$ dela BRS spre altcineva, a ieșit pe sticlă și mirat ca unul de pe stradă se văita ca o țață pe malul șanțului deși avusese toate pârghiile de a opri hemoragia de US dolars. Mirarea legată de cele 4500 de săli trebuie eu s-o am ca persoană care merg la una din ele și mulți ca mine. În rest, toți cei impălicați în culturism și fitness, indiferent pe ce baricade se află, trebuie să construiască. Nu există cadrul legislativ că nu l-a făcut nimeni. Nu există autorizații pentru că nu sunt. O implicare presupune multă muncă, iar în contextul unei birocrații sufocante ritmul cu care se mișcă lucrurile este de melc. Schimbarea de ritm este esențială și trecutul la treabă, la activități constructive va duce cu siguranță la reducerea semnificativă a numărului fatidic de 4500, spre bucuria mea, a tuturor celor care merg la o sală de forță cu entuziasm și cu tenacitate.

(15 septembrie 2016)