Tuesday, March 19, 2024

Despre măreția Facultății de Cibernetică Economică din ASE

Încă de la fondarea Facultății de Cibernetică Economică din ASE din anul 1967, steaua călăuzitoare a dus-o spre tărâmuri nebănuite ale succesului printre tinerii care au devenit studenții săi, printre beneficiarii de pe piața muncii, care primeau specialiști de mare anvergură și cercetătorii care au primit rezultate remarcabile privind modelele cibernetice, produsele software originale și prognozele de calitate, verificate prin metode statistice veritabile.
Pentru prima dată, în Facultatea de Cibernetică Economică din ASE s-au întâlnit pentru a colabora economiști, matematicieni și ingineri, căci disciplinele predate studenților necesitau aceste trei specializări, iar colectivele de catedră ale acestei facultății, au inclus dintotdeauna cadre didactice selectate strict pe criterii valorice obiective, care aveau la bază una sau două din cele trei specializări. Colaborarea dintre aceștia este marele secret al dezvoltării continue a Facultății de Cibernetică Economică din ASE.
Facultatea de Cibernetică Economică din ASE s-a remarcat prin sistemul de selecție a viitorilor studenți prin două examene de matematică, ceea ce a dat garanția că acolo veneau unii dintre cei mai buni absolvenți ai liceelor din România, care pe durata studiilor reușeau cu brio să-și însușească cunoștințe de programare a calculatoarelor, de modelare cibernetică, de metode statistice complexe, atât de necesare economiei moderne, în plină dezvoltare.
În Facultatea de Cibernetică Economică din ASE au predat cursuri pe lângă profesorii angajați ai catedrelor din ASE selectați, mari profesori de la Universitatea București, de la Universitatea Politehnica București, de la Academia Tehnică Militară, de la Universitatea BABEȘ BOLYAI, de la Universitatea de Vest din Timișoara, de la Universitatea OVIDIUS din Constanța, fiecare dintre ei fiind recunoscuți în domeniile lor de activitate pe plan național, dar și pe plan internațional, căci lucrările lor erau publicate fie în edituri prestigioase, fie în reviste cotate ISI.
În Facultatea de Cibernetică Economică din ASE elementul valoric a fost dintotdeauna fundamental, căci pornind de la selecția candidaților la admitere, continuând cu exigența de la examenele din cele două sesiuni ale fiecărui an universitar și încheind cu elaborarea lucrării de licență, care avea o semnificație cu totul aparte în ceea cxe privește complexitatea și originalitatea conținutului.
Măreția Facultății de Cibernetică Economică din ASE este dată de studenții ei care sunt speciali, de profesorii care predau cursuri și coordonează seminarii, de atmosfera de muncă pe care cei ce vin la această facultate o întâlnesc pretutindeni, căci Facultatea de Cibernetică Economică din ASE este locul lucrului bine făcut din anul 1967 și până în prezent, căci acolo totul înseamnă valoare și numai valoare.



(19 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Titiana MIHALI

Cântăreața Titiana MIHALI avea 41 de ani când a plecat dintre noi, dar ne-a lăsat înregistrări deosebit de valoroase  ale unor cântece maramureșene. Titiana MIHALI avea o voce puternică, specială, clară și o tehnică vocală specială. Ea a cântat cu orchestre structurate conform cântecelor maramureșene, unde vioara are un rol cu totul aparte.
Bine-mi pare c-o plouat
 Vai de mama cu feciori
Vai de mine, mult îi bine 
Zi-i ceteraş cu arcu
Artista și-a cules cântecele de la sursă, căci versurile au rime perfecte, iar temele sunt frumos redate, concentrate pe strofe ca o poveste frumoasă.

(19 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Daniela CONDURACHE

Pe Daniela CONDURACHE am văzut-o la un spectacol la Sala Polivalentă de dinainte de 1989 și acolo auzeam cum femeile din jurul meu vorbeau despre frumusețea extraordinară a acestei artiste. Mie mi-a plăcut vocea lui Daniela CONDURACHE, o voce profundă, expresivă, clară, care transmite emoție pe toată durata cântului.
Am fost două surioare
Ce nu vii, bade, la noi
Ciobănaşul       1984
De te uiți în jos și-n sus
Din Moldova lui Ștefan
Dorul meu pe unde aleargă
Drag îmi este drumu-ncoace
Ghiță, Ghițișor băiat 
Haide, haide, măi Mihai 
Hora de la Ipotești
Horile de-aceea-s hori
 Îs din țara paielor
Lângă cobză și cimpoi
Pe drumul care merg eu
Primarul 
Sârba de la Botoşani
Te-o trimis mă-ta de acasă
Te rog, Doamne, nu mă bate
Tudoreanca
Ține, neică drumul
Viața-i frumoasă
Voi care tăiați pădurea
Zbuciumat țăran român 
A cântat cu Aurel TĂMAȘ, Alexandra OLARIU, Angelica FLUTUR, Cristina RUS, Laura LAVRIC, Cornelia CIOBANU, Teodor CIREADĂ, Alexandra CHIRA.
Mi-au plăcut la Daniela CONDURACHE costumele și baticurile ei de regulă galbene cu colți, dar și atitudinea, căci experiența i-a dat arta folosirii mâinilor, a privirii și mișcărilor corpului, în ritmul muzicii.
(19 martie 2024)

Monday, March 18, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Ion MACOVEI

Ion MACOVEI este un reprezentant de seamă al cântecului popular din Moldova. El are o voce specială și o tehnică vocală desăvârșită. Repertoriul lui Ion MACOVEI este bogat și include cântece reprezentative pentru folclorul moldovenesc, iar rimele incluse sunt de calitate, ceea ce arată că textele sunt șlefuite.
Am trecut și eu prin viață
Asta-i jocul de pe la noi
Cât îi Jijia de mare
Când eram în sat odată
Dealul de la răsărit
Într-o Simbată cu soare
La casa din dealul mare
La fîntîna cu trei zale
Măicuță când m-ai făcut
Pelinaș, frate peline 
Pentru tine măi Costine
Sânt flăcău de la Vlădeni
Uite mîndra mea cea dragă
Vine-un nouraș de sus
În lista mea sunt cântece pe care nu le-am găsit în online, din cauză că procesul de digitalizare este incomplet. Constat că artistul Ion MACOVEI are costume populare sobre, iar gesturile sale când cântă sunt stăpânite, corespuinzătoare unui profesionist experimentat.



(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Vlăduța LUPĂU.

În  26 octombrie 2021 am scis un articol despre Vlăduța LUPĂU. Nu mi-am schimbat părerea despre această frumoasă cântăreață, cu voce frumoasă. Voi reda aici câteva linkuri.
Vlăduța LUPĂU este o femeie frumoasă.
Vlăduța LUPĂU are voce frumoasă.
Vlăduța LUPĂU mai are de lucrat la repertoriu, în ideea de a pune accent pe cântecele culese din sate de la rapsozi, pentru a scădea ponderea câtecelor făcute la comandă. Cred că și la orchestrație mai este de lucrat, căci a cânta cu acompaniament de clape pentru evenimente e una și de a construi clipuri care rămâ, este altceva. Trebuie mai multă exigență și studierea diferenței dintre succesul imediat și cel de durată, bazat pe piese cu adevărat valoroase.
Vlăduța LUPĂU a cântat împreună cu Alexandru BRĂDĂȚAN,  Bogdan BIZĂU, Gabi IORGA BORKO, Nicu PALERU, Vali VIJELIE, JADOR, ANDRA, Paul MORAR, Rapsozii Maramureșului.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria PETER

Dacă procesul de digitalizare de la noi ar fi mai avansat, cântecele lui Maria PETER  ar fi prezente în mediul online și aici s-ar fi găsit linkuri la toate titlurile. Ascultătorul ar fi avut privilegiul să asculte o voce remarcabilă a Ardealului din deceniile al VI-lea, al VI-lea și al VII-lea ale secolului trecut.
De m-aș întâlni cu cucu. 1958
Frumos îi satul Florești
Doina Iancului
Duce-m-aș nu știu drumul. 1976
Fusul
Horile le-o semănat
M-am născut pe mândră glie
Măi bădiță strugur bun
Nănași ca aieștea doi
Mândru-i Cluju și Feleacu
Nu-mi spune bade pe nume    1966
Pe drumul cel mare
Pe râtuțu cel cu nalbă
Rodna veche, Rodna nouă
Să te bată bade tare
Subțirică-s ca iarba
S-a vorbit mult de folclorul nou. În toate există o măsură, iar exagerările nu sunt bine venite niciunde. La maria PETER în cântece se regăsește un echilibru, căci nu apar tractoare, nici CAP-uri, nici entuziasmul artificial al țăranilor muncitori de pe câmp și cântecele ei traversează fără nicio problemă vremurile, chiar și în zilele noastre când exigențele au alte cote, adică sunt foarte ridicate. Există un link pentru mai multe câtece.


(18 martie 2024)


5.000 cântăreți de folclor: Maria TRIPON

Maria TRIPON este cea mai autentică reprezentantă a cântecului maramureșan. Mie îmi place modul în care Maria TRIPON țâpurește și îmi place acompaniamentul de vioară, cum numai în cântecele din Maramureș se face. Vocea lui Maria TRIPON este puternică. Ea cântă perfect și fără acompaniament. Graiul maramureșan îi permite să se exprime foarte bine, cu claritate, iar versurile cântecelor sale sunt cizelate, așa cum numai textele culese de la firul ierbii  sunt șlefuite, ajungând să atingă perfecțiunea. Maria TRIPON are un costum absolut autentic, fără pic de prelucrări sau stilizări.
 Tăt aceie am așteptat
Țâpuresc și bine-mi pare
Pe o scară de la 1 la 10, Maria TRIPON este o cântăreață de nota 10. Ea trebuie redescoperită, căci prea mult sunt inundate canalele de televiziune de folclor de făcături, unde lipsesc vocile mărețe și folclorul autentic, de la sursă, cu interpretări de excepție, fără chestii artificiale și decorative ostentativ. Clipurile sale sunt integrate în peisajul mirific al maramureșului, iar cei ce participă acolo sunt fete, feciori și vârstnici ai locurilor, parcă desprinși din baladele de demult, iar straiele lor sunt de un alb imaculat, cu cusături minimaliste.

(18 martie 2024)