5.000 cântăreți de folclor: Lucia PĂLTINEANU.

Lucia PĂLTINEANU este cântăreață din zona Moldovei, cu tehnică vocală bună, cu rostirea cuvintelor clară. În repertoriul său se află cântece cu ritmuri săltărețe, cu teme optimiste. Ea transmite emoții când cântă.
Am venit și eu la joc 
Bată-l crucea de urât

Ce te faci tu măi Mihai?
Cine amu nu joacă
Ciobănesc

 Om sărac și om bogat
 Tare mi-e drag toboșarul

 Trenul șuieră în gară
Lucia PĂLTINEANU are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărarul - toboșarul, sat - jucat, granate - bate, încoa - dumneata, brăduț - desculț, chiuit - auzit, aud - sud, foc - loc, jucăm - învățăm, jucăm - frământăm, obosit - strig, joc - loc, vlăguit - obosit, joc - deloc, frumos - jos, repejor - picior, săracu - dracu, învățat - cărat, foc - joc, aduci - dulci, cicoare - mioare, Mihai - cai, Mihai - n-ai, dat - bogat, bani - sărmani, leu - Dumnezeu, nevastă - traistă, cătănie - fie, greu - eu, poartă - coaptă, ciobănaș - imaș, rime destul de comune, chiar prea comune, care nu surprind.
Lucia PĂLTINEANU are costume cu cusături bogate și culori sobre.
Lucia PĂLTINEANU își mișcă corpul în timpul cântărilor în ritmul muzicii. Are gesturi cu mâinile ca să sublinieze ceva din contextul specificat în cântec.

Mi-ar fi plăcut dacă artista ar fi avut în online înregistrări cu cântece pentru care există etalon, pentru a face comparații.

Mi-ar fi plăcut să ascult și doine interpretate de Lucia PĂLTINEANU, dar și alte cântece culese de ea de la rapsozi adevărați, căci azi se obișnuiește cântece făcute de unii sau de alții, cântece fără spectaculozitate și fără vibrație remarcabilă, ci care curg toate asemeni boabelor de grâu de la trior.

(27 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lucia Ioana SUCALĂ

Lucia Ioana SUCALĂ este o cântăreață din Ardeal.
Am drăguți în sat vreo tri
Cântă ceteră, să sune
Maica cerului
Tăt mai greu doru' m-apasă 
Lucia Ioana SUCALĂ are în cântecele ei rime precum:  tinerei - ei, tri - ști, păduraru - amaru, joc - foc, toată - o dată, dreptate - toate, sune - strune, tale - alinare, veselești - ești, uită - urmă, fereastră - noastră, mea - făcea, rime comune, pe care aș fi dorit să nu prea le regăsesc în cântece dacă ar fi fost culese și nu scrise de cântat la cerere.
Aș fi dorit ca Lucia Ioana SUCALĂ să fie mult mai prezentă în mediul online cu cântece mult mai multe, căci în ziua de azi nu mai sunt problemele de acum 50 de ani în realizarea de înregistrări. Studiourile sunt ca ciupercile acum. Acum există negative și sintetizatoare. Cântăreții au înregistrări etalon și dacă vor să dovedească valoarea lor, o fac fără mari dificultăți.
Lucia Ioana SUCALĂ are costume frumoase. este o prezență scenică interesantă. Cred că dacă ar studia mai atent mișcările ei pe scenă, ar evita acel legănat și gesturile cu mâinile. Are modele de urmat și ar trebui să țină seama de ele.

În online sunt clipuri cu artista în spectacole, iar sonorizarea este deficitară. Nu am înțeles multe din cuvintele rostite de ea.


(26 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ioan Cristian ȚĂRAN

Ioan Cristian ȚĂRAN este cântăreț din Ardeal. Are dicție, rostește cuvintele clar, cu toate sunetele.

Bată-l sorile jinarsu

Beau da numa cu masură
Cine-l strigă, cine-l cheamă
De-aș fi pădurar, măi vere

De m-așteaptă lume multă

Frați români instrăinați

 Întoarnă-te vreme roată 
Lume multe mai grăiesc
Stă tăt omu să se uite

 Sus la muntele din Teasc

 Tatăl meu îi dascăl mare
Ioan Cristian ȚĂRAN are în cântecele lui rime precum: soi - oi, traisat - laița, cufăru - amu, rămâne- lume, rost - prost, sară - scară, spate - frate, mândruța - mumă-sa, brață - față, dor - ficior, vară - sară, pădure - mure, ține - bine, stejar - pădurar, fag - drag, bani - dușmani, ai - rai, învăța - săruta, vara -sara, tinerele - stele, spun - bun, măsură - gură, îmbăt - tăt, dreaptă - lăsată, îmbătat - sat, vecine - mine, rime interesante, mai ales că textele au multe întorsături și repetiții care slujesc liniei melodice.
Ioan Cristian ȚĂRAN are costume în care albul este dominant, iar cusăturile sunt cu negru, motivele geometrice sunt fine, lăsând să domine liniile clare, continue, dar simple.
Ioan Cristian ȚĂRAN are cântece ritmate, cu ritmuri alerte, temele fiind tonice.  Când cântă, artistul știe să-și folosească mâinile. El nu dansează sau bate pașii pentru a ține ritmul, pentru că el știe să-și coordoneze mișcările, pentru a exprima prin gesturi și prin cântec exact aceleași lucruri.

Clipurile în care apare Ioan Cristian ȚĂRAN  sunt construcții închegate, iar peisajele sunt calde, superbe,. Apar persoane foarte apropiate artistului, cu costume absolut superbe, de un alb imaculat, cu cusături în fir negru.

Mi-ar place și mai mult dacă aș asculta cântece culese de artist de la firul ierbii, cum se zice, căci cântecele făcute la comandă au un simplism supărător, iar ritmurile comune nu impun un repertoriu peren.

(25 aprilie 2024) 

Chemarea mării și Marea te cheamă

 Marea te cheamă - AXXA, Dinu MAXER

Chemarea mării - Margareta PÂSLARU, George GRIGORIU

(25 aprilie 2024)

S-a furat mireasa!

Damian & Brothers feat. @Smiley

Ana BOLBOACĂ & Dinu MAXER

(25 aprilie 2024)

Cântecul LAE CHIORU și interpreții săi

Petre ALEXANDRU
Veta BIRIȘ
Lucreția CIOBANU
Vasile CONEA
Mariana EDULESCU
Ion GHIȚULESCU
Ovidiu HOMORODEAN
Valeria și Traian ILEA
Irina LOGHIN
Nineta POPA
Ștefan POPESCU
Ion RADU
Gheorghe SĂRAC
Irina SOMEȘAN
Aurel TĂMAȘ

Alexandru ȚITRUȘ

Romeo VĂDUVA

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ovidiu HOMORODEAN

Ovidiu HOMORODEAN eswte cântăreț al Ardealului. El are în repertoriul cântece care se potrivesc vocii lui de bărbat, voce puternică, clară, cu tehnică vocală de excepție.
Ce-ar mai vrea mândrele mele
Cine o zis că-i rău pe lume

 Colo sus în vremea aceea
Cu prietenii la un loc
De pe munți mândră, cobor 
 Din Romos la Orăștie
Din ţara moţilor noi am venit 

Gată-te codrule bine

Lae Chioru

Om frumos ca ardeleanu...
Sunt român! 

Viață, viață
Ovidiu HOMORODEAN are în cântecele lui versuri cu rime precum: oprit - omenit, mâncare - unsoare, mâncat - așteptat, mele - ele, seară - afară, cobor - câinilor, urmele - dragostele, dor - munților, ocol - brazilor, înturna - dragostea, șes - mers, loc - noroc, bună - lună, drag - prag, adună - bună, petrece - trece, bea - da, rime care slujesc tema cântecului și țin ritmul. Aș prefera acele rime pe care le au cântecele de la firul ierbii, adică mă refer la folclorul care se culege de la sursă.
Ovidiu HOMORODEAN interpretează cu patos cântece patriotice, având capacitatea de a trezi sentimente nobile la ce ce-l ascultă și le transmite emoție puternică.
Ovidiu HOMORODEAN are costume tradiționale, cusute cu migală și cu respectarea tradiției, unde firul negru trasează linii și figuri geometrice frumoase, hotărâte.

Unele cântece îmi amintesc de vocea Lucreției CIOBANU, dar mai este mult până acolo. Acolo unde este vorba de cântece unde există elemente etalon, interpretările lui Ovidiu HOMORODEAN sunt de foarte bună calitate, căci el este un cântărețe cu reale resurse și cu capacități care-i dau o înaltă performanță.

El a cântat cu Tudor FURDUI IANCU, Ioan JOLDEA, Cătălin DOINAȘ, Sebastian STAN. 

(25 aprilie 2024)