Dispariția poporului mioritic

Mitul veșniciei a început să se destrame. De la un popor de 22 milioane de locuitori cu cât se lăuda dictatorul Nicolae CEAUȘESCU, cel care a interzis avorturile, la cele 18 milioane de locuitori, înseamnă o scădere de 4 milioane în mai puțin de 30 de ani. Plecarea celor 6 milioane la muncă în străinătate a făcut ca satele să se depopuleze, iar orașele să fie și ele cu mai puțini locuitori. Condițiile economice defavorabile și creșterea gradului de sărăcire al populației a făcut ca natalitatea să scadă dramatic și numărul de familii cu mai mult de 3 copii să fie din ce în ce mai mic. S-a vorbit de sporul negativ al natalității, dar soluția cu concediul de creștere a copiilor și plata alocației de creștere nu au rezolvat problema, căci problemele demografice au și explicații economice, dar adevăratele cauze ale scăderii sporului demografic trebuie căutate altundeva. Atunci când stabilitatea, speranța într-un viitor luminos se reduc sau dispar, ideea de a avea o familie scade, iar luarea în considerare a familiei numeroase, devine o utopie, fără a veni ca explicație distracțiile, cluburile, excursiile și cheltuielile pentru medicina de înfrumusețare.

Structura demografică are dinamica ei. Faptul că există țări în UE unde salariile sunt mari, faptul că acolo este nevoie de forță de muncă atât necalificată, cât și calificată, faptul că românii care merg în acele țări prezintă nenumărate avantaje de integrare în respectivele societăți, determină ca ritmul celor care pleacă de pe meleagurile mioritice să fie mare, iar noile măsuri adoptate de guvernul premierului Ilie BOLOJAN, au menirea accelerării acestui ritm, depopularea luând proporțiile unei dispariții a băștinașilor, chiar dacă lucrătorii asiatici vor compensa forța de muncă lipsă, esența cetățenilor autohtoni ai spațiului mioritic se va dilua constant și ireversibil. Este un proces natural, de nestăvilit și istoria ultimilor 500 de ani are nenumărate exemple de schimbări la nivelul popoarelor și mulți se fac că nu-și explică dispariția unor civilizații, deși cauzele sunt la mintea cocoșului, căci nimeni nu răm,âne pe loc doar de dragul de a fi masochist, ci pleacă exact unde îi este mai bine, iar chestia cu regretele, cu dorul de casă, sunt numai lucruri bune de pus în cântecele pe care două sau trei generații le vor uita pur și simplu și mânz, brânză, viezure vor fi înlocuite cu alte câteva cuvinte ale unei limbi pierdute, despre care alte generații se vor mira și vor ridica din umeri. La Academia Română, un nene a făcut un model șin zicea acel nene că în 2050 populația mioritică va fi undeva la 10 milioane, dacă sporul negativ se va menține. Eu îmi îngădui să cred că acel nene nu a luat în considerare exodul spre țările dezvoltate al oamenilor sărăciți de aici.


(11 septembrie 2025)