Care sunt calitățile unui cercetător științific?

La viața mea, am cunoscut tot felul de oameni și pe mulți dintre ei i-am văzut în posturi de cercetători științifici, dar și aici am identificat oameni care:
- erau cu adevărat cercetători științifici,
- mimau cercetarea științifică,
- își ziceau cercetători științifici, dar erau simpli funcționari,
- doar ocupau funcții de cercetare științifică, fără a fi de fapt orice altceva, 
- nu au făcut un minut de cercetare științifică la viața lor,
- munceau, dar fără rezultate, căci făceau totul anapoda.

O persoană, ca să fie cercetător științific trebuie:

- să nu se uite la ceas să vadă dacă au trecut cele opt ore de program,

- să facă toate lucrurile temeinic și să nu lase nimic la voia întâmplării,

- să fie exigent cu el însuși, dar și cu cei din jur,

- să aibă capacitatea de a analiza cu obiectivitate soluția originală obținută,

- să știe să separe grâul de neghină, pentru a vedea soluția cea mai bună,

- să dea dovadă de modestie și să impună prin munca sa respectul colegilor,

- să aibă cuvinte de apreciere față de ideile valoroase ale altora,

- să nu-i accepte pe cei care doar știu să nege și să ceară obligatoriu de la ei soluții,

- să dovedească un nivel foarte ridicat de documentare și de cunoaștere a domeniului,

- să aibă puterea de a compara soluția sa cu alte soluții folosind metode recunoscute,

- să nu se creadă buricul pământului,

- să aibă încredere în colaboratori, doar după ce le-a verificat produsele livrate.

Un cercetător științific trebuie să fie:

- dedicat muncii lui,

- foarte calificat în domeniul lui,

- exigent cuu el și cu alții,

- dăruit muncii pe care o face,

- profund în documentare,

- constant în opinii,

- modest în exprimarea opiniilor,

- catalizator în munca de creație a echipei,

- perseverent în derularea etapelor ciclului de cercetare,

- pasionat pentru munca pe care o desfășoară,

- talentat, cu inițiativă creatoare și original.

Nu are cum să fie cercetător științific un plagiator, un om superficial, un diletant, un chibiț, un tip neimplicat, fără inițiativă, un leneș, un om pus pe chiul, unul care nu știe să citească un articol, un om care se ocupă doar de intrigi și unul care știe doar să bârfească pe la colțuri și să mute vorba de colo-colo.

(13 septembrie 2025)