Acum de când există baze de date și nu mai sunt restricții la stocarea datelor căci se lucrează lejer cu Tb ca modalități ieftine la îndemâna puștilor de a stoca muzică, imagini și filme, nu se mai lucrează cu eșantioane, ci cu colectivități și calitatea estimărilor a crescut foarte mult. În teoria sondajelor ar trebui folosite metode riguroase de efectuare a corecțiilor pentru datele rezultatele obținute din prelucrarea de eșantioane cu cei care ies de la votare pentru a da un spor de calitate exit-pollurilor.
Este necesar să se studieze comportamentul indivizilor la vot secret și la votul la vedere. Este necesar să se studieze concordanța dintre modul în care s-a votat efectiv și ceea ce declară persoana când este intervievată. Pentru a face astfel de studii, există tehnica, există statistica matematică și mai ales există testele care dau garanția că rezultatele sunt reprezentative. Trebuie doar pus osul la treabă și făcute studii, nu să se taie frunză la câini, cum rău se face acum și se obțin niște rezultate de tot râsul, încât se crează impresia că teoria sondajelor este o anexă a politicului, cu care fix se demonstrează orice, dar și mai rău, se manipulează grosolan.
Se definesc fluxuri complete, neafectate de erori.
Se lucrează cu colectivitatea, nu cu eșantioane.
Se consemnează pentru fiecare persoană elementul faptic și elementul declarativ.
Se stabilește concordanța dintre elementul faptic și cel declarativ.
Se fac agregări și se ob țin factori de corecție care se transferă spre eșantioane.
Se analizează reprezentativitate folosind teste matematice.
Se analizează stabilitatea rezultatelor, folosind seturi de colectivități.
(17 mai 2025)
