Acum câțiva ani, mă întorceam de pe Valea Loirei unde vizitasem castelele și în drum spre casă mă foloseam de GPS-ul meu care era cumpărat din Croația, deci avea hărțile destul de actualizate. În Franța când intri pe o autostradă iei un tichet și plătești la ieșirea de pe autostradă. La un moment dat am intrat pe o autostradă numită L'autoroute du soleil și cu bruma de franceză pe care o știu am tradus Autostrada soarelui. Și eu care credeam că denumirea autostrăzii care leagă Bucureștiul de Constanța era o denumire pur românească. Nu. Era o traducere a lui L'autoroute du soleil.
Dar nu despre denumire vreau să scriu, ci despre faptul că are 445,6 km și a fost construită în 1960 și în plus, parcă este o felie de pâine dată cu unt, așa de netedă este și așa fără gropi este. Nu se mai termina parcă, iar când s-a terminat, am scos banul gros și am plătit, căci ca orice plăcere vinovată și L'autoroute du soleil are costul său.
Nu m-am mirat deloc, ci m-am gândit la faptul că unii sunt în stare să facă lucruri mărețe, în timp ce alții se mulțumesc cu extrem de puțin, ba mai mult, sunt în stare să justifice orice, inclusiv anomaliile, dintre care cea legată de nenecesitatea autostrăzilor pe motiv că nu avem trafic, este deja monstruoasă. Culmea este că am văzut intelectuali fini care vin și cu argumente, dintre care traficul spre Constanța care se face pe autostradă doar pe perioada estivală. Sunt sigur că dacă portul Constanța ar fi ceea ce trebuie, L'autoroute du soleil de pe meleagurile dacice ar fi foarte intens circulată tot anul.
Apropo, azi a fost inaugurat un ciot de autostradă de câțiva kilometri undeva prin Moldova.
(02 decembrie 2020)
No comments:
Post a Comment