Ruperea pisicii în două

Nu prea avem obiceiul să rupem pisica în două, adică să hotărâm că e laie sau bălaie. Așa că:

- centura capitalei rămâne în continuare la minister și nu se face nimic,

- metroul rămâne la minister și nu se face nimic,

- legea achizițiilor rămâne tot așa și contestațiile blochează totul,

- autostrăzile rămân în stadiul de master plan din inerție,

- birocrația ne face să batem pasul pe loc cu inerțiile ei,

- marile lucrări de arhitectură zac în stadiul de idei în putrefacție.

Ruperea pisicii în două este caracteristică oamenilor temerari, a celor care știu ce vor de la ei și care îndrăznesc să-și depășească condiția. Atât timp cât bărbații de stat ridică din umeri și lasă privirile în pământ, pisica va rămâne tot așa miorlăicioasă, iar marile probleme tot nerezolvate vor fi și mâine și poimâine și mereu.

(05 mai 2018)