Tineretul și limbile străine

Văd și eu emisiuni gen reality show la televiziunile de la noi în care apar foarte mulți tineri. Văd la aceștia:

- limite inadmisibile de cultură,

- vocabular extrem de restrâns,

- dezinteresul pentru a citi cărți,

- abordări simpliste ale problemelor,

- vorbitul în jargon la nivel de jos,

- nepricepera unor aspecte simple,

- lipsa îndemânării de a face ceva,

- un nivel redus al ambiției,

- necunoașterea limbilor străine,

- utilizarea în exces a telefonului,

- laudă că nu se pricep la lucruri,

- pretenții exagerate fără acoperire,

- preocupări  puține și primitive,

- absența preocupării de autodepășire,

- necunoașterea crasă de sine,

- acea superficialitate contraproductivă,

- dezinteres în managementul carierei,

- o autosuficiență discutabilă.

Pentru mine este de neînțeles cum un tânăr de 25 de ani sau o tânără de 22 de ani dau dovadă de necunoașterea unei limbi străine, mai ales dacă ținem seama că acum mersul peste graniță este un lucru banal laîndemâna oricui. Eu contorizez dialogurile și din 20 de persoane sub 25 de ani 18 nu știu nicio limbă străină și chiar justifică lipsa interesului pentru a vorbi o limbă străină, unele dintre argumente fiind destul de puternice în raport cu posibilitățile pe acre le găsesc aici pentru a trăi de pe o zi pe alta, chiar foarte bine. Tot din 20 de tineri, cam 17 nu au asigurare medicală și nici card de sănătate, ceea ce mi se pare o abordare superficială a viitorului lor mai îndepărtat. Generațiile formate în comunism aveau mari carențe legate de sistemul de valori și de democrație, dar ceea ce văd acum nu reprezintă nici pe departe ceea ce ar trebui să fie aici, pentru momentul când salariul min im pe economie va fi undeva la 700 euro pe lună.

(02 mai 2018)