Într-o zi obișnuită de primăvară din anul Centenarului Marii Uniri:
- soarele apare înainte de ora 7,
- televiziunile bagă reclame după ceas la greu,
- Parlamentul mai are unele zbateri,
- cele din Costa Rica mai zic oarece,
- Sebi GHIȚĂ tace ca să vorbească mai pe seară,
- magazinele par tot prăfuite,
- unele gropi din asfalt nu au fost astupate,
- doar unor dintre copaci li s-a făcut toaletarea,
- la Starbucks cafeaua are exact aceeași calitate românească,
- mașina 133 nu vine la cronometru ci la voia-ntâmplării,
- ziarele de pe tarabe sunt anoste,
- pâinea este tot plină de E-uri,
- vânzătoarele vorbesc la telefonul mobil când te servesc,
- cartofii în supermarket sunt cam noroiți,
- șoferii clacsonează a pagubă,
- mașinile sunt parcate pe trotuar încălcând Constituția,
- coșurile de gunosi sunt ori pline, ori vandalizate,
- în piață nu sunt direct producătorii, ci intermediarii,
- peste tot sunt numai reclame proaste și mincinoase,
- în librării la raioanele de cărți sunt prea puțini tineri,
- peste tot aud sintagma de genul cu frână.
M-aș mira ca o zi din acest Centenar să nu fie banală, dar frumoasă în felul ei, căci exist, mă manifest, mă plimb și mă bucur că a venit primăvara cu aerul acela proaspăt și vesel.
(04 aprilie 2018)
No comments:
Post a Comment