Așa cum azi sunt peste tot făcători de folclor, în anii cosmunismului, au existat de asemenea, făcători de așa-zis folclor nou, în care se cânta:
- colectivizarea,
- munca pe ogoarele înfrățite,
- aratul cu tractoarele,
- munca la C.A.P.,
- electrificarea,
- bunăstarea de la sat,
- noile relații dintre țărani,
- dispariția chiaburilor,
- hărnicia colectiviștilor,
- idilismul agriculturii noi,
- rolul mpartidului în bunăstare,
- recoltele de pe pământurile CAP,
- criticarea leneșilor din CAP,
- munca brigadierilor,
- rolul agitatorilor la sat,
- noua viață luminoasă,
- dragostea CAP-iștilor,
- nunțile de la CAP.
Ca și acum, versurile din anii'50 și din anii'60 erau la fel de proaste, stângace, primitive, liniare, simpliste, previzibile, repetitive, leșinate și trase de păr, fără metafore și fără nimic deosebit. Se practica un fel de prostituție, ca și acum, din dorința de a ieși în față, mai ales că la difuzoare, la radio și mai târziu la singurul canal de televiziune alb-negru, numai cine producea folclor nou intra pe post sau era difuzat. La radio mai treceau cântece din folclorul autentic. La spectacolele omagiale, la spectacolele unde participau tovarășii din conducerea de partid și de stat, musai se cântau cântece din folclorul nou, chiar de către mari cântăreți de muzică populară românească. Electrecord-ul imprima discuri cu acele producții, iar acum internetul este plin de mostre ale ridicolului suprem, cum și acum cu ușurința cu care se crează CD-uri, peste ani și făcătorii de folclor de azi vor fi la fel de ridiculizați și de penibili ca toți cei care au poluat folclorul în deceniile de început ale comunismului. Măcar atunci era partidul care le dicta ce să facă. Acum unii o fac de bună voie și în inconțtiența lor se mai și laudă cu micile porcăriuoare pe care le bâzâie pe la posturile tv de specialitate.
Voi da câteva exemple de muzică așa-zisă din folclorul nou, care m-a chinuit în copilăria și adolescența mea, drept care nu am cum să o trec cu vederea cu una, cu două. Iată:
Special am lăsat mai la urmă acest cântec cu mărita-m-aș toamna asta mărita, căci a fost în epoca despre care am scris o variantă plină de ridicol. O fătucă dorea să se mărite. Mulți tineri au venit, dar se interesau de zestre. Numai unul venit tocmai de la București s-a interesat de normele fetei la CAP. Versurile arătau că atunci când a văzut fătuca atâta minte flăcăul cel voios, imediat l-a luat de bărbat și bien sûr au făcut nunta la CAP.
Dacă atunci unii se justifica prin presiunea partidului, acum ceea ce se face în folclor se justifică doar prin lăcomia de a scoate bani cu muncă brută, fără cizelarea versului și fără creații autentice, cu lălăieli și schelălăieli de un groaznic prost gust, generat din antitalent și non-valoare.
Dacă atunci unii se justifica prin presiunea partidului, acum ceea ce se face în folclor se justifică doar prin lăcomia de a scoate bani cu muncă brută, fără cizelarea versului și fără creații autentice, cu lălăieli și schelălăieli de un groaznic prost gust, generat din antitalent și non-valoare.
Au fost cântece cu mult mai nasoale decât cele cu care fac exemplificări, dar nu dau de ele pe youtube, căci probabil nu știu eu cum să le caut. Iertare!
(25 aprilie 2018)
No comments:
Post a Comment