A vinde patria nu înseamnă a merge nici la Stambul, nici la Moscova și nici la Brussels ci jalba-n proțap pentru a te jelui despre ceva care nu-ți convinge ție ca persoană sau grupului care s-a încărcat de privilegii pe care nu vrea să le piardă.
Vânzarea patriei înseamnă vânzarea pământului patriei. Procesul a ânceput de ani buni și în această clipă peste 40% din pământul patriei este deja vândut străinilor. Lipsa de credință în idealurile sfinte ale poporului, dorința de îmbogățire și lăcomia au dus la:
- comasarea celor mai bune pământuri;
- crearea cadrului legal propice;
- convingerea oamenilor să vândă;
- derularea vânzării către străini a pământurilor.
În momentul de față numai 60% din patrie mai există în mâinile românilor pentru că românii și-au dorit acest lucru, adică șă-și vândă până azi 40% din ea și dacă vor găsi cumpărători, vor continua să și-o vândă. În istorie se cunosc popoare care au rămas fără pământurile lor sfinte prin cotropirea acestora de către armate ale dușmanilor. Se mai știu popoare care și-au vândut pământurile, deci patria și care luptă acum neputincioase să-și refacă demnitatea, istoria și patria, dar actele de vânzare a pământurilor le sunt frână veșnică și acuzatoare la adresa celor care au vândut, nu la adresa cumpărătorilor. Moșia de la Nana a fost vândută unor străini, iar răscumpărarea ei trebuie văzută ca primul act de patriotism de pe pământul dac, de după 1989. Restul sunt povești. Dușmanul nostru nu are arme sofisticate, din moment ce știe că banul mult, nici n-are miros, n-are proveniență, ci dumai destinatoari care vând și nu știu ce vând, dar vând în draci. Pentru ei patria nu contează, ci banul grămadă, pus în palmă, fie pentru a face un bordei, fie pentru a-l da pe băutură.
(17 decembrie 2016)
No comments:
Post a Comment