Orice programator, începător sau avansat, va aprecia o documentație, dacă atunci când o citește, are senzația că este făcută pentru el. Cine se apucă să scrie o carte despre un limbaj de programare trebuie:
- să nu-l enerveze pe cititor,
- să-l învețe rapid să scrie cod corect,
- să-l facă pe programator să fie satisfăcut.
Un autor de cărți pentru un limbaj de programare trebuie să cunoască mentalitatea programatorilor și să se folosească de calitățile acestora, nu să facă așa cum crede el, căci cartea se adresează lor, nu lui. Autorul trebuie să se pună în pielea programatorilor care nu au răbdare să urmărească detaliile neinteresante care amână momentul rulării unui program propriu al celui care învață limbajul de programare.
Cine o ia ca la abecedar cu litera A apoi cu litera B și continuă cu litera C apoi cu celelalte în ordinea alfabetică, nu face altceva decât să-l scoată din minți pe programator.
Programatorul trebuie să găsească rapid ceea ce are el nevoie. De aceea, autorul face o listă cu ceea ce vrea el să prezinte și asociază acelor efemente frecvențele de referire ale acelor elemente de către programatori. Autorul ia elementul cu frecvența cea mai mare și-l prezintă practic. Apoi pe următorul și tot așa. În acest fel, autorul va satisface nevoile programatorilor.
Eu am apreciat cărțile acelor autori care mi-au dovedit că ei înșiși programaseră foarte mult în limbajul pe care-l prezentau și știau exact cu ce să înceapă și cu ce să termine.
Eu dacă aș scrie o carte de programare acum aș avea ca prim program unul care ar afișa niște mesaje, dar nu oricum, ci indicând exact ce trebuie să facă programatorul cu instalarea mediului de dezvoltare al limbajului, indicând pașii băbește, exact și fără brizbrizuri, ca programatorul după ce a tastat programul acela să dea o comandă și să-i apară mesajele imprimate folosind instrucțiunile.
L-aș atenționa cum se scriu instrucțiunile, șirurile de caractere și ce semne de punctuație trebuie să folosească. Cel mult i-aș zice ce să nu facă, dacă de-a lungul timpului s-a remarcat faptul că unii programatori fac o anumită greșeală sistematică. Eu mi-am atins obiectivul dacă în primele 30 minute, cititorul cărții mele a rulat cu succes cel puțin un program și se bucură nespus că e în stare să programeze în limbajul pe care eu îl prezint. Dacă nu este așa, vai de capul meu, că nu sunt autor bun.
- să nu-l enerveze pe cititor,
- să-l învețe rapid să scrie cod corect,
- să-l facă pe programator să fie satisfăcut.
Un autor de cărți pentru un limbaj de programare trebuie să cunoască mentalitatea programatorilor și să se folosească de calitățile acestora, nu să facă așa cum crede el, căci cartea se adresează lor, nu lui. Autorul trebuie să se pună în pielea programatorilor care nu au răbdare să urmărească detaliile neinteresante care amână momentul rulării unui program propriu al celui care învață limbajul de programare.
Cine o ia ca la abecedar cu litera A apoi cu litera B și continuă cu litera C apoi cu celelalte în ordinea alfabetică, nu face altceva decât să-l scoată din minți pe programator.
Programatorul trebuie să găsească rapid ceea ce are el nevoie. De aceea, autorul face o listă cu ceea ce vrea el să prezinte și asociază acelor efemente frecvențele de referire ale acelor elemente de către programatori. Autorul ia elementul cu frecvența cea mai mare și-l prezintă practic. Apoi pe următorul și tot așa. În acest fel, autorul va satisface nevoile programatorilor.
Eu am apreciat cărțile acelor autori care mi-au dovedit că ei înșiși programaseră foarte mult în limbajul pe care-l prezentau și știau exact cu ce să înceapă și cu ce să termine.
Eu dacă aș scrie o carte de programare acum aș avea ca prim program unul care ar afișa niște mesaje, dar nu oricum, ci indicând exact ce trebuie să facă programatorul cu instalarea mediului de dezvoltare al limbajului, indicând pașii băbește, exact și fără brizbrizuri, ca programatorul după ce a tastat programul acela să dea o comandă și să-i apară mesajele imprimate folosind instrucțiunile.
L-aș atenționa cum se scriu instrucțiunile, șirurile de caractere și ce semne de punctuație trebuie să folosească. Cel mult i-aș zice ce să nu facă, dacă de-a lungul timpului s-a remarcat faptul că unii programatori fac o anumită greșeală sistematică. Eu mi-am atins obiectivul dacă în primele 30 minute, cititorul cărții mele a rulat cu succes cel puțin un program și se bucură nespus că e în stare să programeze în limbajul pe care eu îl prezint. Dacă nu este așa, vai de capul meu, că nu sunt autor bun.
(07 martie 2022)
No comments:
Post a Comment