Cercetătorul științific Gabriel DIACONESCU.

În 1979, Gabriel DIACONESCU a susținut teza de doctorat referită prin:

Gabriel DIACONESCU - Proiectarea unei baze de date statistice, ASE, București, 1979, 119 pag.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Mircea BULGARU.

Cercetătorul științific Gabriel DIACONESCU a scris și publicat articole în revista Studii și cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

De asemenea,  Gabriel DIACONESCU a scris lucrarea referită prin:

Gabriel DIACONESCU, Ion LUNGU - Limbajul de programare ASSEMBLER, Editura ASE, București, 1975, 219 pag. 

Bunul meu coleg de catedră Ion LUNGU mi-a pus la dispoziție un exemplar al acestei cărți și am avut posibilitatea să citesc cartea și să scriu despre ea textul de mai jos.

În 1975, matematicianul Gabriel DIACONESCU și foarte tânărul informatician Ion LUNGU, ambii lucrând în Centrul de Calcul al catedrei de Cibernetică Economică în calitate de cadre didactice asociate, au elaborat și publicat lucrarea Limbajul de programare ASSEMBLER, structurată în trei părți. În prima parte, autorii prezintă conceptele de bază legate de calculator, dar privite în raport cu obiectivul urmărit: învățarea programării în limbajul ASSEMBLER. De aceea se dau detalii privind reprezentările în memorie ale formatului binar, ale numerelor în zecimal împachetat și în zecimal despachetat. Se detaliază reprezentările pe baiți, la nivel de cuvânt, de dublu cuvânt și la nivel de zonă de memorie de lungime oarecare. Se insistă asupra necesității de a construi scheme logice extrem de detaliate, întrucât limbajul ASSEMBLER folosește instrucțiuni asociate operațiilor elementare. Sunt prezentate instrucțiunile cod mașină, modurile de adresare (directă, relativă, indexată, indirectă) care, cu mici modificări, se întâlnesc la toate limbajele de asamblare. Se insistă asupra modurilor de structurare a instrucțiunilor (RR, RX, RS, SS, SI). Lucrarea se încheie cu un tabel recapitulativ al instrucțiunilor aritmeticilor binară și, respectiv, zecimală, unde se arată despre ce operație este vorba (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, comparare, încărcare, memorare, deplasare la nivel de biți, conversii, transfer condiționat și testare). Următoarea coloană este destinată pentru codul operației, unde sunt prezentate mnemonicele. Limbajul Assembler are structurarea informației diferită în funcție de modul în care sunt stocați operanzii: dacă operandul este de tip registru, notat R, când operandul se află inclus în instrucțiune, notat I sau dacă operandul este de tip zonă de memorie, notat S, instrucțiunile sunt clasificate ca fiind de tip R-R, R-S, S-S, S-I. După ce sunt descrise resursele limbajului (alfabet, mecanisme de construire vocabular, macroinstrucțiuni, cuvânt de stare program - PSW), se trece la detalierea instrucțiunilor. Autorii fac prezentări tehnice arătând exact ce se întâmplă cu conținutul zonelor de memorie sau cu conținutul registrilor. Detalierea merge până la a arăta cum se reprezintă în cod hexazecimal instrucțiunea scrisă în ASSEMBLER în memorie și cum se poziționează indicatorii de condiție. Programatorul are o imagine clară asupra tuturor prelucrărilor efectuate de o instrucțiune. Se arată și care sunt regiștrii sau zonele de memorie cărora nu li se modifică conținutul. Sunt date numeroase secvențe sugestive de programe, pornind de la prezentarea de probleme ce trebuie rezolvate. La paginile 209 - 213 este dat algoritmul de calcul adrese operanzi pentru înmulțirea a două matrice și schema logică aferentă. La paginile 214 - 215 este dat algoritmul și schema logică pentru conversia unui număr în virgulă mobilă la șir de caractere în vederea afișării. În carte, zona de memorie care stochează operandul este notată cu S, prescurtare de la STORAGE, care înseamnă memorie. A patra coloană este destinată formatului simbolic al instrucțiunii, așa cum trebuie scrisă de programator. Ultima coloană este destinată unor comentarii care reprezintă ghidul de urmat de către programator pentru a înțelege semnificația la nivel fizic a ceea ce execută fiecare instrucțiune. Sunt date reprezentări grafice sugestive și se fac precizări tehnice privind poziționări ale indicatorilor de condiție și ale rezultatului final. La instrucțiunile care implementează operații logice se dau tabele de valori cu operanzii și rezultatul final.

(08 noiembrie 2026)