Oamenii obișnuiți

Pe lume există oameni obișnuiți și oameni neobișnuiți. Persoanele neobișnuite se remarcă prin:

- capacitatea de a memora zeci de pagini și de a le reproduce;

- posibilitatea de a face operații din memorie cu numere foarte mari;

- mers pe sârmă pe mari distanțe;

- depășirea limitelor prin salturi în gol cu parașuta;

- efectuarea de sute și sute de flotări;

- descoperiri remarcabile în domeniile lor de activitate;

- interpretări memorabile pe scenă sau în film;

- picturi sau sculturi de excepție;

- recorduri în competiții de anvergură;

- calități fizice ideale;

- electrizează colectivități de mii sau zeci de mii de persoane prin discursuri și prin gesturi;

- precizia execuțiilor unde probabilitatea de reușită este groaznic de mică;

- abilități de a prognoza cu precizie viitorul.

Nu sunt persoane deosebite acelea care fac ce fac să se remarce cumva, prin activități ăe care oricare dintre noi le-ar face dacă s-ar coborâ atât de jos sau s-ar preta să fie arătat cu degetul de toată lumea cu un ironic: uite-l și pe ăsta! Este vorba de inși fără calități speciale, care vor să iasă în evidență cu orice preț, făcând lucruri pe care ceilalți nu le fac din jenă, pentru confortul lor.

Noi ceilalți, persoanele obișnuite suntem cei mai mulți, undeva la peste 97% din populația Terrei și facem fiecare dintre noi lucruri comune pe care le fac sute, mii, chiar sute de milioane dintre noi. Noi, suntem cei care:

- muncim pentru a avea salariu din ce trăi;

- învățăm cot la cot unii cu ceilalți;

- avem reușite, dar și nereușite la examenele pe care le sustinem;

- dansăm din când în când;

- spunem sau ascultăm bancuri;

- conducem mașina;

- scriem e-mailuri;

- avem prieteni pe facebook;

- mâncăm uneori cam mult;

- ne place un vin bun;

- unii dintre noi au plăcerea de a fuma;

- plătim taxe și impozite;

- avem opțiunea de a merge la vot;

- îi înjurăm la greu pe politicieni;

- suferim când echipa noastră de suflet este învinsă de alți fotbaliști;

- iubim, suntem fericiți sau din contră, suferim;

- ne place să urmărim televizoru;

- zicem că nu ne plac manelele dar spre ziuă la chef dansăm după ele;

- strâmbăm din nas din motive foarte diferite;

- uneori dăm dovadă de lașitate;

- suntem neatenți uneori când conducem la volan;

- vorbim la mobil și când nu trebuie;

- muncim ca tot omul, fără a exagera;

- vrem ca tot ceea ce facem să fie apreciat;

- nu depunem niciun efort de a face ceea ce fac cei mai mulți dintre noi;

- vrem să ne comportăm ca niște eroi dar ne iese doar pe jumătate.

Dacă se consideră o colectivitate formată din 10.000 de persoane din care 8.000 fac un anumit lucru înseamnă că avem de-a face cu niște oameni obișnuiți. Dacă dintr-un milion de persoane numai vreo cinci sunt în stare să facă o anume activitate, evident, cei cinci sunt niște persoane, speciale. Presa, televiziunea și societatea în general acordă prea mult timp persoanelor neobișnuite, sau a celorlate persoane obișnuite, care ies în evidență prin fapte negative, care au de cele mai multe ori efecte dezastruase, ceea ce nu generează progres la nivelul societății, ba mai mult, o face să bată pasul pe loc într-un mod nepermis.

Noi trebuie să ne preocupăm de persoanele obișnuite, căci ele fac să evolueze societatea, prin munca lor eficientă și conștiincioasă, așa cum fac furnicile, puțin câte puțin, dar sigur, cu grijă și cu perseverență. Alții vom spune că pierd timpul sau taie frunză la câini.
Oamenii obișnuiți sunt cei din jurul nostru cu care ne întâlnim în magazine, pe stradă, la muncă, la sala de fitness, la ghișeu la bancă, pe stadion în public, la un miting în mulțime. Ei nu sunt nici vedete celebre, nici manechine celebre, nici campioni medaliați cu aur, sunt suflete cu idealuri și cu tăcerile lor semnificative.

(03 decembrie 2016)