Ne-am obișnuit să ascultăm cântece din Țara de Sus cu un specific anume, prin iuțimea ritmurilor și prin cuvintele rostite pe acele ritmuri, cu invitația la jocul bătut, săltăreț, în care pe fundal se aude trompeta. Cântăreața Lucica PĂLTINEANU nu face excepție și respectă tradiția.
Am văzut-o la emisiunea Tezaur folcloric de duminică 02 ianuarie 2022 și vocea lui Lucica PĂLTINEANU m-a impresionat prin claritate, ritm, putere și timbrul inconfundabil.
În repertoriul lui Lucica PĂLTINEANU se află cântece precum: Cine amu nu joacă, tare mi-i drag toboșariu, Frunzuliță ca mărarul, Oameni buni poftiți la joc, Haide nașule la joc, Huțulca, Prin străini am trăit mult, Hora gospodarilor, Hai pahar, pahar, dulce și amar, Venii de la Olt încoa, Mare-i dealul la Bârgău, dar mai mare-i dorul meu, Oare ce flăcău să-mi cat, Un bătrân plângea la poartă, Bătrânesca, Ci te faci tu măi Mihai, Am un dor ce mă apasă, Sârba de la Hudești, Tropăiește Petrea-n prag, Bădița se cioșmondește, Lasă-mă tătucă să mă duc la joc, Am un barbat frumușel, Uite bre Gheorghe la mine, Om sărac și om bogat, Arde focu-n paie ude, Trenul șuiera în gară, Am dușmani cât bolovanii, Cântă-mi, cântă-mi lăutare, Bade-n sat începe jocul, Măi bădiță, măi Gheorghiță, La casa cu albe flori în glastră, dar și multe alte cântece.
Dacă analizăm textele utilizate de Lucica PĂLTINEANU în cântecele sale observăm grija pe care artista o acordă acestora și vedem că rimele sunt la locul lor, fără a fi forțate sau facile.
Este foarte bine că artista folosește acompaniament de orchestră cu structură clasică, cu viori, țambal, acordeon, trompete, evitând utilizarea acompaniamentului la clape. Eu am mari rețineri pentru artiștii care dau dovadă de comoditate când merg la nunți și sunt acompaniați de clape și pentru spectacol facil, de un saxofon.
Artista cântă la un ansamblu extrem de cunoscut pentru grija de a prelua folclor autentic și de a lansa melodii cât mai diverse, care reflectă specificul zonei, fără a face rabat de la o serie de criterii care asigură trecerea prin timp a cântecelor înregistrate. La acest ansamblu au cântat Sofia VICOVEANCA, Nicoleta VASILOVICI, Traian STRATON și Alexandru DUMBRAVĂ și Laura LAVRIC.
Am apreciat costumele pe care le poartă Lucica PĂLTINEANU în clipurile de pe Youtube și am observat prin comparație cu costumele lui Margareta CLIPA, că sunt costume mai complexe. Nu m-am apucat să analizez costumul național de la Muzeul Țăranului Român pentru zona Sucevei, pentru a vedea dacă ceea ce poartă artițtii azi se depărtează sau nu de la tradiție, dar am senzația că, da, se depărtează. Am mari dubii că țăranca din nord stătea așa de mult pentru a coase o ie cu care să iasă duminica sau să meargă la muncă. Acum când se plătesc mii de euro pentru o ie, este clar că din mâinile pricepute ies opere de artă, dar acestea nu au legătură cu costumul tradițional. Sunt superbe, dar nu sun pe linia tradiției. Punct. Am apreciat că artista poartă basmale și tradiționalele mărgele galbene, dar și de albe culori, care se potrivesc de minune cu graiul moldovenesc în care artista cântă cu măiestrie.
Artista trebuie să acorde o mai mare atenție a prezentării sale pe Wikipedia, așa cum are artista MIRA, de exemplu.
(03 ianuarie 2022)
No comments:
Post a Comment