Pe George MATEI îl cunosc de pe vremea în care era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică de la ASE București. În vremurile de demult l-am întâlnit la ICI, apoi după Revoluție l-am văzut în Caqtedra de Informatică Economică unde derula un stagiu doctoral sub îndrumarea profesorului Manole VELICANU. Am ținut legătura cu George MATEI tot timpul și din când în când ne vedem la o cafea. Tocmai de aceea l-am rufgat să fie de acord să discutăm despre vremurile bune ale informaticii economice și el a fost de acord. Întrebările puse de mine au în față acronimul II de la Ion IVAN, iar răspunsurile lui George MATEI au în față acronimul GM.
II: Când ai terminat facultatea?
GM: 1978.
II: Ce facultate ai terminat? Ce secție a facultății?
GM: Planificare şi Cibernetică Economică.
II: Pe ce durată s-aun întins studiile?
GM: 4 ani.
II: Care erau materiile de informatică studiate?
GM: Limbaje de programare, Sisteme de calcul, Teleprelucrare şi banci de date, Organizarea şi proiectarea sistemelor informatice, Programe aplicative.
II: Care dintre materii te-au atras mai mult?
GM: Limbaje de programare, Cercetări operaţionale, Metode de calcul numeric.
II: Cât din ceea ce ai învățat în facultate ți-a folosit în producție?
GM: Limbaje de programare, metode de analiză şi proiectare.
II: Cât de lungă a fost perioada de acomodare cu noul loc de muncă?
GM: Mai puţin de o lună.
II: A fost bună la ceva practica în producție din timpul studenției?
GM: Nu, fiind mai mult în agricultură.
II: Cât la sută din ceea ce te-a învățat școala ți-a folosit efectiv în producție?
GM: Considerând numărul de materii, sub 50%.
II: Pe ce calculatoare ai lucrat?
GM: Felix, Independent, PDP, PC.
II: Ce aplicații ai realizat și cum au făcut ele să se dezvolte organizația unde munceai?
GM: Subsistemul de Planificare, lansare şi urmărire a transportului urban de persoane, pentru ITB, actualmente STB; Subsistemul Contabilitate pentru Întreprinderea de Transport în Agricultură şi Industria Alimentară; Subsistemul de Planificare, lansare şi urmărire a producţiei pentru Întreprinderea de construcţii şi reparaţii utilaje pentru industria lemnului; Aplicaţie de urmărire a producţiei şi aplicaţie pentru urmărirea funcţionării utilajelor pentru unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice; aplicaţii în cadrul sistemului informatic al BCR: programe de front-office pentru operaţiuni în lei şi valută; decontare electronică între unităţile băncii; calcul de dobânzi active şi pasive; subscrieri de obligaţiuni la emisiuni derulate prin intermediul BCR; subscrieri la fondurile de investiţii gestionate de BCR Asset Management.
II: Cum era ciclul de dezvoltare software?
GM: Analiza activităţilor de informatizat; proiectarea tehnică a aplicaţiilor informatice; construirea programelor; testarea programelor; implementarea aplicaţiilor; mentenanţa aplicaţiilor.
II: Ce ne spui despre cheltuielile din informatică?
GM: Înainte de 1990 am lucrat în institute de proiectare. Atunci erau nişte tarife impuse de stat pentru ora de proiectare şi pentru ora de calculator. După 1990 preţurile au fost liberalizate. În general companiile au renunţat la încheierea de contracte prin care să li se proiecteze produse informatice specifice şi s-au orientat pe achiziţia de produse la cheie. Şi proiectanţii au trebuit să se adapteze şi să producă sisteme/aplicaţii care să se poată adapta uşor la cerinţele particulare ale clienţilor. În felul acesta au scăzut costurile per implementare.
II: Cum ți s-au părut restricțiile de viteză și de capacitate de stocare a informațiilor?
GM: Le-am simţit ca o problemă în epoca PC-urilor, mai ales înainte de conectarea lor în reţea.
II: Când ai lucrat de unul singur la un calculator?
GM: Înainte de 1989 am lucrat la terminale legate de minicalculator (lucram singur la un terminal, şi în paralel la calculator). După 1990 am lucrat pe PC.
II: Câți ani aveai când ți-ai cumpărat propriul computer?
GM: 39-40.
II: Prin ce a fost diferit laptopul personal față de calculatorul de la muncă?
GM: Calculatorul de la locul de muncă era conectat la reţeaua companiei, cu avantajele oferite de lucrul în reţea. În rest, din punct de vedere al performanţelor (viteză, spaţiu de memorare) nu au fost diferenţe semnificative.
II: Ai o bibliotecă cu cărți de informatică?
GM: Am avut, dar le-am donat.
II: Te-ai abonat la reviste de informatică?
GM: Nu am fost abonat, dar după 1990 cumpăram frecvent reviste de informatică (PC Magazine, Bit etc.)
II: De ce crezi că la noi n-a rezistat nicio revistă de informatică românească?
GM: Sigur motivele au fost de ordin economic, nereuşind să-şi acopere cheltuielile din vânzări. Probabil că şi Internetul a avut „partea lui de vină”: multe informaţii apăreau în reviste cu o oarecare întârziere faţă de Internet; plus că pe Internet erau gratis.
II: Cum afli care sunt produsele software pe care ar trebui să le ai la locul de muncă?
GM: În general companiile au o politică strictă în privinţa produselor software de pe calculatoarele sale, achiziţionând numai produse cu licenţă. Chiar interzic angajaţilor să instaleze produse în afara celor agreate de companie.
II: Ce strategie ai alege să faci software de calitate?
GM: Există mai multe metodologii de proiectare a sistemelor software. Indiferent de metodologia pentru care se optează, important este să se respecte cu stricteţe fiecare etapă.
II: Cum a fost primul program scris de tine?
GM: Primul program a fost în facultate, în Assiris. Primul program scris in producţie a fost în Cobol (pe calculatoare Felix).
II: Care a fost relația cu utilizatorii primului tău program?
GM: Până la faza de implementare nu au avut nicio obiecţie. Apoi au apărut tot felul de obiecţii, de cerinţe suplimentare, chiar de modificare a unor algoritmi aprobaţi în fazele anterioare.
II: Care au fost limbajele de programare în care ai lucrat?
GM: Cobol, Fortran, Macro, FoxBase/FoxPro, SQL, PL/SQL.
II: Ce te-a determinat să treci de la un limbaj la altul?
GM: Tipul de calculator: Cobol şi Fortran pe Felix şi Independent; Macro pe PDP (era impus de SGBD-ul folosit); FoxPro, apoi SQL şi PL/SQL pe PC.
II: Cum s-a manifestat uzura morală a cunoștințelor acumulate?
GM: Lent, înainte de 1990; din ce în ce mai rapid după 1990, odată cu accesul.
II: Ai fost autodidact?
GM: Da.
II: Ai lucrat de unul singur sau în echipă?
GM: În echipă.
II: Toate produsele software la a căror scriere ai participat au fost de succes?
SC: Da.
II: Ai avut șefi care erau pe felie cum se zice sau proveneau din alte domenii?
GM: Erau pe felie.
II: După câți ani ai fost promovat?
GM: 8 ani. Aşa era legislaţia; de abia după 8 ani aveai dreptul să participi la un concurs de analist/programator/cercetător principal III.
II: Pe poziția nouă ai mai scris programe?
GM: Da.
II: Cum înțelegi rolul programatorului?
GM: În condiţiile lucrului pe flux devine cred că a devenit tot mai mult o persoană care codifică specificaţiile de programare realizate de analist.
II: Cum îl vezi pe analistul de sistem informatic?
GM: Rol principal în realizarea sistemului.
II: Ai lucrat cu aplicații care folosesc baze de date?
GM: Da.
II: Ai participat la popularea bazelor de date?
GM: Nu.
II: Cum ți s-au părut componentele de validare a datelor într-un produs software?
GM: Esenţiale.
II: Ce înțelegi printr-o interfațî prietenoasă?
GM: Să fie clară pentru utilizator, să-i ofere ajutor şi să semnaleze eventualele erori ale datelor introduse.
II: Cum îi caracterizezi pe cei care fac testarea produselor software?
GM: Trebuie să facă scenarii de testare cât mai cuprinzătoare, să gândească cât mai multe din erorile posibile.
II: Dar despre cei care fac implementarea ce părere ai?
GM: Trebuie să cunoască foarte bine produsul din punct de vedere funcţional.
II: Se vorbește de mentenanța software. Ai participat la procese de mentenanță?
GM: La mentenanţa programelor/aplicaţiilor realizate de mine.
II: Lumea zice că informatica presupune să dai afară oameni dacă introduci calculatoare. Cât e adevăr?
GM: Prea puţin, pentru că acele calculatoare trebuie folosite de oameni.
II: Ce părere ai despre software făcut de un singur om?
GM: O aplicaţie de o complexitate redusă poate fi făcută de un singur om, şi consider că este de preferat. Cu cât aplicaţia este mai complexă, e de preferat să fie realizată în echipă. Pe de o parte datorită timpului necesar realizării, iar pe de altă parte datorită faptului că o aplicaţie complexă poate necesita oameni specializaţi pe diferite aspecte.
II: Despre cârcotașii din informatică ce ne spui?
GM: Cred că în faţa unor sarcini dificile astfel de oameni spun că nu se poate rezolva problema, sau, în caz de eşec, încearcă să dea vina pe alţii.
II: Ce este acela un meseriaș adevărat în meseria ta?
GM: Ca în orice domeniu, realizările concrete îţi arată valoarea, cât de meseriaş eşti.
II: Ai o întâmplare hazlie din cariera ta?
GM: Am avut un şef care vroia să aibă ultimul cuvânt în alegerea soluţiilor de adoptat. Ca să fie de acord cu o soluţie pe care eu o consideram bună, îl întreban: „Ce părere aveţi, ar fi bine să facem aşa...?”, prezentând soluţia mea. Se gândea puţin, îşi dădea seama că e bună, o prelua, prezentănd-o cu alte cuvinte, eventual mai adăugând nişte mici detalii. Toată lumea era mulţumită: eu pentru că aveam acordul şefului, iar şeful pentru că i se dăduse impresia că el este autorul ideii.
II: Cum îi identifici pe cei ce se cred specialiști fără să fie?
GM: Nu cunosc o reţetă prin care să-i identifici din primul moment, dei în general astfel de oameni vorbesc mai mult şi fac mai puţin. Dar în timp realizările lor o să le arate adevărata „valoare”.
II: Ce atitudine ai avut față de cei care se fac că fac, doar să se afle-n treabă?
GM: În limita posibilităţilor am încercat să nu (mai) fac echipă cu ei.
II: Ce este responsabilitatea în activitatea pe care o desfășori?
GM: Cred că responsabilitatea înseamnă acelaşi lucru indiferent de activitatea pe care o desfăşori: în general, să ai curajul să iei decizii în situaţii neprevăzute şi să îţi asumi eventualele eşecuri.
II: Ce înseamnă implicare în munca pe care o desfășori?
GM: Să urmăreşti întotdeauna calitatea şi să te întrebi mereu cât de mulţumit ai fi în calitatea de utilizator al muncii tale.
II: Cum faci să-ți impui o idee, o soluție sau utilizarea unei tehnologii?
GM: Trebuie să-ţi expui ideea echipei din care faci parte, să ai argumente solide, şi să accepţi discuţii care pot duce la îmbunătăţirea ei.
II: Ce contează: experiența sau performanța în zona în care lucrezi?
GM: Performanţă fără experienţă nu se poate.
II: Cum ți se pare asimilarea muncii din informatică cu procesele de tip industrial?
GM: Deşi există multe generatoare utile, folosite atât în etapa de proiectare cât şi în cea de construire a programelor, factorul uman rămâne decisiv. De aceea nu aş asimila munca din informatică cu procese de tip industrial.
II: Informatizarea este un proces, o etapă sau o dorință?
GM: Trebuie să fie un proces.
II: Aplicațiile informatice cu caracter național sunt ceea ce ar trebui să fie?
GM: Nu.
II: Cum ți-au afectat activitatea virușii informatici?
GM: Am avut întotdeauna instalat pe calculator un produs anti-virus, aşa că nu am fost afectat.
II: Ce părere ai despre produsele software de tip open source?
GM: Ştiu că există, dar nu am lucrat niciodată, nici măcar în particular, cu astfel de produse. Cred că sunt realizate de oameni entuziaşti, buni profesionişti, deschişi la colaborare, de aceea înclin să cred că sunt lucruri bune.
II: Te sperie viteza cu care se schimbă totul în informatică?
GM: Nu. În toate domeniile tehnologia se schimbă rapid. Poate în informatică mai rapid ca în alte domenii. Pentru a rămâne competitiv, informaticianul de astăzi trebuie să se limiteze la un numar mult mai mic de domenii/tehnologii comparativ cu informaticianul dinainte de anul 2000.
II: Care este visul tău de realizat în profesie?
GM: Nu am avut vise. Dar mi-am dorit întotdeauna ca realizările mele să mă mulţumească în primul rând pe mine ca potenţial utilizator.
Avest interviu este util generației tinere de informaticieni care trebuie să vadă că până a ajunge la stadiul actual, informatica a străbătut un drum lung și anevoios, căci mulți nu au înțeles rolul acesteia, exact cum se întâmplă și în zilele noastre și au căutat, exat cum se întâmplă și acum să frâneze dezvoltarea proceselor de informatizare.
Acum vedem cum sub ochii noștri apar noi generații de limbaje de programare și noi generații de software, dar în multe locuri conservatorismul domnește și ține progresul în loc, ceea ce face ca aplicațiile informatice să piardă pasul cu progresul din domeniu și să fie lansate în utilizare curentă deja fiind afectate de un grad de uzură morală inacceptabil de ridicat. Citind răspunsurile lui George MATEI, este creat acel context care îl face pe informatician sau pe utilizator să privească cu alți ochi trecutul informaticii economice românești și să gândească cu și mai multă exigență spre ceea ce i se oferă în plan informatic azi, mai ales când este vorba de aplicații informatice cu caracter național.
(07 februarie 2020)
No comments:
Post a Comment