În vremurile de început a comunismului se vântura ideea că cine nu e cu noi, e împotriva noastră. Această atitudine tâmpită nu era numai a comuniștilor, ci era a tuturor oamenilor, căci fiecare dorește să-și impună punctele de vedere, bune sau proaste și atunci când nu convinge, fiecare spune despre cei ce nu-l urmează fie că sunt proști, fie că sunt nepricepuți, fie că sunt încăpățânați, fie că sunt pleava societății.
De când e lumea și pământul, unii oameni s-au crezut mai cu moț și i-au catalogat pe ceilalți cum au vrut, doar pentru faptul că nu i-au urmat orbește pe ei, emițătorii de teorii și de puncte de vedere, pretinzând doar că ei dețin adevărurile absolute.
Și în zilele noastre apar astfel de catalogări și nu mă miră că oameni încremeniți în propriile lor idei fixe, din cauză că puterea lor de a manipula nu este 100%, recurg la catalogări dintre cele mai abjecte, iar chestia cu pleava societății mi se pare o bizarerie fără margini, care va costa foarte mult pe cei ce o repetă fără rost. Este groaznic să deschizi gura fără să ai cunoștință despre persoana din fața ta, căci riști să fie vorba de un om special, iar tu să spui tâmpenii, pe acre să le regreți dacă mai ai un gram de bun simț, dar să nu le recunoști, dacă ai capul pătrat și țiglele tale sunt plecate de pe acoperiș.
(20 decembrie 2024)
No comments:
Post a Comment