Trăitul în trecut

Ieri 16 decembrie 2017 am avut ocazia să aud mai mulți așa-ziși analiști sau așa-ziși istorici făcând o paralelă între ziua de ieri  sâmbătă  16 decembrie 2017 și ziua de miercuri 24 martie 1965. Mi s-a părut o discuție nepotrivită cea de ieri căci erau făcute referiri la faptul că acolo în Sala Tronului din Palatul Regal  de azi, sala de protocol din Palatul Consiliului de Stat în vremurile R.P.R. în acel sfârșit de martie al anului 1965 fusese așezat pe catafalc Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tot atunci a fost așezat pe afet de tun trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acei așa-ziși analiști politici sau așa-ziși istorici îl prezentau pe respectivul în culori destul de cenușii sau de negre, deși la ortodocși se spune că despre morți să vorbești numai de bine. Dacă nu ești în stare să faci acest lucru, eu zic să taci, ori respectivii s-au lansat în discuții ce depășesc limitele bizareriei. Ziua de ieri era atât de specială încât nu trebuia înserat în discuții nimic. Totul trebuia centrat pe calitățile, pe firul vieții și pe personalitatea mareului dispărut, Ms. Regele Mihai I. Ceea ce nu s-a întâmplat.

S-a accentuat mult pe perioada comunistă și mult prea puțin pe ceea ce regele a făcut pentru patria sa în acele vremuri grele. Cei ce au vorbit au căutat să se prezinte pe ei în primul rând, cu meritele lor în ceea ce privește raporturile cu evoluția raporturilor dintre statul român și Casa Regală. Am fost neplăcut impresionat că în acste zile triste ale mijlocului de decembrie prea mulți au introdus în discuție numele unor oameni de stat care și-au desfășurat activitatea între 1990 și 2015, făcându-i cu mult mai importanți decât au fost ei și doar prin simplul fapt că s-a evidențiat că nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea raporturilor statului cu Casa Regală.

Și numai simplul fapt că au fost aduse în discuție niște articole scrise de Corneliu Vadim Tudor, Sergiu Andon și Cristian Tudor Popescu nu a fost potrivită, căci în acele momente a aduce în discuție elemente obscure din vremuri de tristă amintire,  trebuia pusă în evidență personalitatea luminoasă a Ms. Regelui Mihai I, nu realizarea de asocieri prin scoaterea de la naftalină a unor nefericiți.

Este corect ca poporul să cunoască istoria. Numai că trebuie alese momentele când trebuie spuse toate lucrurile. Între 13 decembrie și 16 decembrie 2017 nu era momentul pentru a pomeni numele nici ale lui Silviu Brucan, nici al lui Petre Roman, nici al lui Ion Iliescu, nici al părintelui Tatu, și cu atât mai puțin a unor slugi odioase din anturajul lor nefast. Trăitul în trecut nu este productiv. Trecutul e trecut. Pentru a evolua este nevoie de speranță pentru viitor și nu de ură legată de ceea ce s-a petrecut cândva. Proiectul țării este al viitorului, bazat pe prezent și consolidat pe realizări din trecut.

(17 decembrie 2017)