Aici nu mă voi referi la acea imoralitate la care s-ar aștepta multă lume, că totuși școala nu este nici cârciumă, nici bordel și nici spital de nebuni. În școală este un altfel de imoralitate, dată de marile carențe ale corpului profesional, care nu se manifestă prin:
- violuri;
- șantaje;
- trafic;
- crimă;
- alcoolism;
- teroare.
Voi descrie fapte de imoralitate cunoscute de mine și dacă voi fi iscat, voi veni cu date concrete, nume, locuri și date exacte.
Primul exemplu de imoralitate: o profesoară recita lecția de fizică cuvânt cu cuvânt din carte. Un elev și-a dat seama și a început s-o urmărească având cartea sub bancă, pe genunchi. Profesoara și-a dat seama, a venit tiptil, l-a prins și i-a dat nota doi. Profesoara a manifestat un act grav de imoralitate din moment ce absolventă de facultate cum se credea, trebuia să vină să explice acea lecție de fizică cu cuvintele e, pentru a-i face pe elevi să înțeleagă despre ce era vorba acolo. Ea neavând nici pregătirea corespunzătoare și nici nivelul de competență corespunzător, prin imoralitatea de care a dat dovadă a căutat să se situeze deasupra tuturor elevilor, deși locul ei nu era la clasă. După incident, a continuat să turuie și elevul a continuat s-o urmărească, drept care a mai încasat în aceeași zi, încă un doi.
Al doilea exemplu de imoralitate: un elev a găsit într-o gazetă un citat al unui mare matematician care arăta că la matematică nu există elev rău, ci profesor rău. Neșansa elevului a fost să-l arate unui profesor care nu a știut să guste semnificația textului. L-a scos pe elev la tablă, i-a pus o întrebare despre ceva periferic, de detaliu, la care elevul nu a știut să răspundă și a primit nota doi. Profesorul nu s-a mulțumit cu ceea ce a făcut, ci a continuat să-l ridiculizeze pe elev pe oarece teme, lucru care dovedea clar stadiul său de imoralitate în care se bălăcea cu grație elocventă.
Al treilea exemplu de imoralitate: un elev de clasa a XII-a avea la limba română în primul trimestru media 3(trei), în al doilea trimestru de asemenea, media 3(trei) iar în ultimul trimestru media 9(nouă), iar în clasele precedente, media la limba română a elevului în niciun trimestru nu depășea media 6,50(șase și cincizeci). Am întrebat-o pe profesoara de română cum justifică acest salt astronomic, iar aceasta cu o convingere de-a dreptul suspectă căuta să-mi arate că elevul cu pricina este un tip genial și în acest ultim trimestru a realizat că trebuie să dea tot la adevărata sa valoare. La proba orală m-am convins că respectiva era într-o mare eroare, elevul neputând lua mai mult de nota 6(șase), iar la scris la aceeași disciplină nota elevului a fost și ea tot mediocră.
Al patrulea exemplu de imoralitate: vine să arate complicitatea unor profesori care dictează elevilor de la examene soluțiile problemelor, lucru dovedit în faptul că tezele tuturor elevilor erau trase la indigo. Lucrurile sunt mult mai complicate în acele cazuri pentru că în acele clase unde se dictează nu încap orice candidați, ci anumiți candidați, aleși și acceptați cu complicitatea conducerii, iar delegarea celor care supraveghează este și ea rezultatul unei complicități mai ample, care tot imoralitate este.
Al cincilea exemplu de imoralitate: despre care am auzit de la elevii care circulau cu mașina 331 și care coborau undeva la un liceu care a avut cândva și clasa T la a IX-a. Acolo era un profesor sau mai corect un pseudo-profesor care se enerva destul de ușor și ca să-și pedepsească elevii le dădea un test fulger și spre satisfacția sa proprietate personală, dădea la toată clasa nota 2(doi) căci nimeni nu rezolva acel test. Eu știam că notele în fiecare clasă urmează legea lui Gauss, decă vor exista câțiva de 9 și 10, vor exista și câțiva de 2 și 3 dar multe note vor di de 5, 6 și 7. Din moment de toată clasa lua nota doi, concluzia era că profesorașul acela stupid avea o modalitate imorală de a se pune deasupra elevilor clasei, nu prin cunoștințele sale de matematică, nu prin prestanța sa, nu prin caracterul său specual, ci prin acele teste aiuritoare de doi bani prin brutalitatea măsurii.
Al șaselea exemplu de imoralitate: se referă la faptul că ora are 50 de minute. Profesorul care nu vine la oră, profesorul care vine cu 5 minute mai târziu la clasă, profesorul care pleacă cu 5 minute mai devreme din clasă, profesorul care dă elevilor la clasă să rezolve probleme în timp ce el face cu totul altceva, profesorul care discută despre cu totul altceva la oră decât lecția prevăzută în planul de învățământ, profesorul care anunță că nu vine să țină ora data viitoare, în toate cazurile dă dovadă de imoralitate deoarece nu face altceva decât să-l fure pe elev de cunoștințele pe care acesta ar trebui să le primească în acel timp cât el, profesorul nu-l dedică obiectivului pentru care este plătit.
Este de-a dreptul dramatic să constatăm nivelul de imoralitate la care s-a ajuns în unele clase prin ceea ce fac profesorii acolo sau și mai rău, prin ceea ce nu fac din varii motive, ei invocând de fiecare dată că eroarea se află în ograda altora, adică la elev sau la familia acestuia, deși datul clar este profesorul însuși care dă tonul în tot ce se întâmplă la clasă, căci acolo elevul se simte confortabil sau se simte copleșit sau se simte umilit și reacționează de fiecare dată adecvat cu starea sa de spirit.
(29 decembrie 2017)
No comments:
Post a Comment