Lipsa continuității

La noi, fiecare când ajunge pe o funcție:

- neagă ce a făcut predecesorul său,

- se crede că stăpânește lumea,

- devine instantaneu alt om,

- preia lingăii predecesorului,

- schimbă managementul,

- definește o altă strategie,

- schimbă chiar și pe portar,

- vorbește de greaua moștenire.

Numai așa se explică absența de la o aceeași masă a câtorva generații de foști ocupanți ai unui anumit fotoliu. Îmi aduc aminte cum la un anumit eveniment în Statele Unite la casa Albă erau prezenți toți foștii președinți aflați în viață, ceea ce dădea imaginea unei continuități și recunoașteri a valorii pe care fiecare dintre aceștia o aveau pentru istorie. Mă așteptam ca și la noi să se întâmple ceva pozitiv, ceea ce nu se întâmplă. În anul 2014 în decembrie la o masă dacă ar fi stat Regele MIHAI I, Ion ILIESCU, Traian BĂSESCU, Emil CONSTANTINESCU și Klaus IOHANNIS, am fi avut imaginea unei măreții care acum ne lipsește și este îngrozitor. Noi nu știm de unde venim și încotro ne îndreptăm. Lipsa continuității este cel mai rău lucru care se întâmplă unui popor care orbecăie prin istorie legat la ochi.
Acum Ion ILIESCU este acuzat de genocid.
Acum Traian BĂSESCU este dus pe la parchete.
Acum Emil CONSTANTINESCU este plasat într-un con de umbră.
Acum Klaus IOHANNIS este un prezident singur și cu mulți dușmani.

(13 iulie 2018)