Toți suntem buni.
Toți suntem foarte buni.
Toți suntem excepționali.
Toți suntem atinși de geniu.
Nimeni nu e mediocru.
Nimeni nu e prost.
Nimeni nu e nepriceput.
Nimeni nu e neisprăvit.
Această bălăceală în superlative ne-a dus unde suntem acum și anume:
- punem doar borduri,
- construim poduri care se dărâmă,
- asfaltăm pentru a reasfalta,
- văruim și doar atât,
- inaugurăm cu fast closete,
- greșim flagrant și dispărem ca măgarul în ceață,
- pentru insuccesele noastre alții sunt de vină.
Toți suntem foarte buni.
Toți suntem excepționali.
Toți suntem atinși de geniu.
Nimeni nu e mediocru.
Nimeni nu e prost.
Nimeni nu e nepriceput.
Nimeni nu e neisprăvit.
Această bălăceală în superlative ne-a dus unde suntem acum și anume:
- punem doar borduri,
- construim poduri care se dărâmă,
- asfaltăm pentru a reasfalta,
- văruim și doar atât,
- inaugurăm cu fast closete,
- greșim flagrant și dispărem ca măgarul în ceață,
- pentru insuccesele noastre alții sunt de vină.
Încă nu s-a atins masa critică pentru a ne trezi din această somnolență a superlativelor, dar în clipa în care acea masă critică va fi atinsă, precis vor fi instaurate criterii de performanță extrem de riguroase și marile deziluzii ale celor care au trăit într-o altă realitate se vor instala iremediabil. Atunci se va vedea că:
- avem o pregătire precară,
- suntem mediocrii strălucitori,
- nu stăpânim proceduri,
- lumea ne evită să nu se riște,
- stăm pe margine că în joc nu ne primește nimeni,
- o luăm de la zero ca maimuțoiul care s-a scremut să devină om.
Ne place de situația în care ne aflăm, situație în care campionul e primit la fel ca ultimul clasat, când toți vor să primească transfer de notorietate de la campion doar că apar în poză cu acesta, iar campionul îi legitimează cumva. Îmi aduc aminte de un student care a venit la mine și a adus critici vehemente unui sistem informatic de evidențiere a prezenței. Mi-a arătat scrisori trimise de el la rector, la decan, la minister și răspunsurile pe care le-a primit. Nefericitul credea că rectorul decanul, ministrul chiar au pierdut timpul să-i răspundă lui. I-am dat dreptate pentru demersul său și l-am rugat să vină cu o propunere și mai ales să vină cu soluția și cu programele, căci eu îi voi asigura tot personalul necesar pentru a introduce datele necesare, pe care el le reclama, desigur. Și-a ales o anumită zi în care să vină cu toate cele stabilite. A trecut ziua. I-am dat un telefon. A cerut un răgaz. Am revenit la data stabilită cu telefonul. Omul era acel tip de persoană care dă cu gura, dar nu este în stare de nimic, care face valuri, doar pentru a se vorbi despre persoana sa și nimic mai mult. Lipsa criteriilor de performanță, dă naștere situațiilor de acest tip și oameni lipsiți de valoare surcă și tot urcă în societate, până vin elementele de reglare impuse de locurile înguste, unde chiar există filtre, dar pe noi, muritorii de rând, nu ne impresionează, căci acele filtre nu ne influențează nouă viața, ci doar pun bariere în calea unor ascensiuni nepermise, dar nu din criterii valorice, ci doar pentru că nu trebuie să te așezi tu, dacă încă pe scaunul acela stau eu și nu am chef să mă ridic de pe el.
(15 august 2022)
No comments:
Post a Comment