Nelu TĂTARU, dornic de a fi vedetă la televizor apare în posturi dintre cele mai diversificate, dar zulufii lui mi-au adus aminte de cântecul lui Ileana CONSTANTINESCU ale cărei versiru sună cam așa:
Foaie verde, foi mărunte, ilaila ilailai
Mărioară de la munte, ilaila ilailai mai.
Nu purta părul pe frunte, ilaila ilailai
Că ți-or ieși vorbe multe, ilaila ilailai măi.
Până și acest ins cu figură autentică de proletarian a prins gustul puterii și comunică de parcă ar fi stăpânul de sclavi care dă sau nu dă drepturi, ca pe moșia mumă-sii. Este un tip care nu are o viziune și care doar i-a tras preșul de sub picioare lui Victor COSTACHE cu vizitele lui de lucru de tip ceaușist-brejnevist, fără a arăta altceva că vine, dă cu barda și pleacă, iar lumea aștepta de la el:
- o strategie pe termen de cel puțin un an legată de combaterea efectelor pandemiei,
- succesul în derularea licitației cu măștile pentru săraci,
- măsuri care să ducă la scăderea infectărilor,
- o cu totul altă abordare a relaxării, un mod natural care să responsabilizeze și nu să ebnerveze,
- disciplinarea colegilor lui de partid ca să nu dea în gropi cu manifestări prostești.
Nelu TĂTARU ne-a arătat limitele lui și e timpul să plece, să se facă haiduc sau mă rog, ceva acolo în codru, căci neamurile lui s-au adăpat la țâța suculentă a banului public, cum bine a remarcat presa. Probabil, de viță liberală fiind Nelu TĂTARU-zuluf are sânge albastru de brătian pe undeva prin vasele periferice și vrea să opună umărul ca poporul să facă cei 3.000 km de autostradă viguros, cu măștile neconforme pe mufă, ca programul pe 1.000 de ani proiectat de PNL-ul lui Ludovic întâiul să nu fie căcar o fantasmă sau o fantasmagorie, ci o minciunică mai mititică, digerabilă, suportabilă.
(03 iulie 2020)
No comments:
Post a Comment