Wednesday, April 1, 2020

Prognoze în comunism, fără modelare cibernetică

Mi-am adus aminte de vremurile comuniste când trebuia să mergem în practică agricolă cu studenții. Erau niște șmecheri la Catedra de Economie Politică, știută fiind ca regină a științelor sociale comuniste, șmecheri care se fofilau zicând că ei stau în București că sunt solicitați de conducerea de partid și de stat, să facă prognoze. Ei, care habar nu aveau ce este un radical, școliții de la Moscova, erau de un descriptivism dus la limitele obscenității științifice, se puneau pe construirea de prognoze. Mulți ani am stat și m-am gândit cum ar arăta metodele de prognoză fără modele cibernetice. Abia zilele acestea am descoperit marele adevăr, după ce am consrtruit serii de date despre evoluția în lume a  structurii populației în diferite țări, deci având un tabel cu atâtea coloane câte țări am luat în analiză și pe linii am pus datele furnizate în zilele care treceau.
Cu ochiul liber se văd creșterile, descreșterile și, respectiv, situațiile staționare. Mi-a venit ideea de a lua în considerare aruncarea unei pietre, care are o traiectorie destul de lină în urcare, dar și în coborâre, piatra neavând o mișcare nici în zig-zag, nici cu mișcare ondulatorie cu perioadă mică.
Văd că mulți așa-ziși analiști, folosind tabele legate de ce efecte are COVID 19 exprimate prin cifre, se lansează în a face tot felul de calcule și de a căuta să construiască tot felul de argumente, folosind acele cifre pentru a verifica ipotezele lor, care sunt de regulă doar elemente de manipulare, exact ca la buletinele meteo, mai ales că televiziunile trăiesc și fac profituri prin știri care îngrozesc, prin cataclisme anunțate, dar care nu se produc niciodată. Ele mizează pe dezinteresul pe termen lung al oamenilor și mai ales pe analizele a ceea ce nu se întîâmplă când se fac prognoze. Doar în ziua alegerilor se compară exit-poll-ul cu rezultatele reale și definitive, dar apar numai cei lăudăroși care au cifre din sondaje foarte apropiate de rezultatele efective.
Dacă nu se explică modalitatea cu care se construiesc datele din seriile anunțate oficial, este foarte dificil de a face analize și comparații. Numai la recensăminte se face condiția cu momentul t-zero, care este situația din familie la data de 1 ianuarie ora 24,00. Deci dacă la 23h59min omul a decedat, el nu va figura la recensământ. Dacă însă omul a decedat la ora 00h01min respectivul nu va intra la numărătoare. Eu am mari rezerve că raportările au avut la bază proceduri unitare, căci aceste proceduri trebuie să fie transparente, iar neuniformizarea modului de raportare tulbură calitatea datelor, mai ales omogenitatea și corectitudinea acestora. Sunt erori voite sau erori involuntare, în lipsa procedurilor și a responsabilizării culegerii, transmiterii și prelucrării. Numerele 13, 31, 03, mai puțin 2020 sunt numere prime, nu? Litera S are poziția 18 în lfabet...



(01 aprilie 2020)

No comments:

Post a Comment