1.000 de oameni care m-au impresionat: VIZITIU ăl bătrân

VIZITIU ăl bătrân era vecinul nostru. Așa i se zicea, ăl bătrân, deși nu știu dacă avea mai mult de 50 de ani. El era microbist. Iubea echipa Dinamo Pitești. Eu nu eram amator de fotbal, dar duminicile în care erau peciuri pe stadionul de la ștrandul din Pitești și juca Dinamo Pitești, VIZITIU ăl bătrân era nelipsit de la meciuri.  Nu de puține ori s-a întâmplat să vină autobuzul și să oprească în fața porții lor și să-l coboare pe bărbat, care nu se mai ținea pe picioare de beat și să-l lase în șanț prăbușit pe spate. Venea muierea lui cu copiii și- târau în curte și apoi îl băgau în casă. 
VIZITIU ăl bătrân urla ca din gură de șarpe sau se apuca să cânte cântece pe care nu le auzisem niciodată. Răsuna mahalaua. Când era treaz, VIZITIU ăl bătrân era pâinea lui Dumnezeu. Se scula devreme. Pleca la muncă. Aducea banul. Când era treaba cu meciurile, nu-l mai recunoștea nimeni. Când treceam pe stradă prin dreptul porții lui, noi, copiii îi ziceam sărut mâna și el ne lăuda pe unde apuca, spunând la toți ceilalți ce copii buni are cucoana Aurica sau cucoana Mițica. De ceilalți copii care nui ziceau sărut mâna, avea numai vorbe de ocară și-i privea cu atâta răutate, încât mulți treceau pe partea cealaltă a drumului.
Pe mine m-a impresionat la VIZITIU ăl bătrân contrastul acela de om de casă, de om muncitor, de tată bun și iubitor în zilele de luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și de fiară, în ziua de duminică, după terminarea meciurilor de la ștrand.

(05 aprilie 2023)