Să ne imaginăm un tabel în care pe linii să punem tipurile facultăților din România și pe coloane să punem ramurile economiei, iar la intersecția line-coloană să trecem numărul absolvenților din facultatea de tip i care lucrează în ramura j a economiei. Matricea trebuie astfel construită încât numărul de absolvenți de pe linia i și coloana i a tabelului să arate că există o potrivire, adică facultatea de tip i pregătește absolvenți pentru ramura i, căci așa a fost concepută facultatea, când a justificat nevoia socială ca facultatea să existe. ramura i va purta numele de ramură dominantă.
Vom vedea că există facultăți unde numărul absolvenților care pleacă spre alte ramuri decât ramura dominantă este foarte mare, ceea ce înseamnă că respectiva facultate nu-și atinge menirea. Dacă absolvenții unei facultăți merg în marea lor majoritate spre ramura dominantă, înseamnă că facultatea pregătește specialiști de care piața muncii are nevoie.
Sunt țări care au o astfel de matrice și ea este alimentată de absolvenții de facultăți, iar facultățile au posibilitatea să-și ajusteze programele de instruire încât să se adapteze la nevoile pieței forței de muncă. dacă absolvenții răspund la întrebarea cât la sută din ceea ce ați învățat în facultate vă este util la locul de muncă și datele se centralizează și rezultă că nivelul indicatorului calculat este semnificativ, o analiză atentă are menirea să determine mutații radicale în programele de învățământ din facultăți, fără a aștepta reacția inversă a societății prin numărul de candidați la admitere.
(10 august 2022)
No comments:
Post a Comment