În mod normal sistemul educațional ar trebui orientat spre elev, ceea ce înseamnă ca:
- numărul de elevi în clasă să fie dictat de nevoile elevilor,
- manualele să fie redactate ținând seama de particularitățile elevilor,
- numărul de elevi în clasă să fie dictat de nevoile elevilor,
- manualele să fie redactate ținând seama de particularitățile elevilor,
- elevii au nevoie de un bagaj de cunoștințe fundamentale cu care să intre în viață,
- greutatea ghiozdanului să depindă de capacitatea elevului de a-l căra,
- greutatea ghiozdanului să depindă de capacitatea elevului de a-l căra,
- în sistem elevul trebuie să-și găsească adevăratele modele,
- volumul de muncă individuală să depindă de nivelul optim de a munci al elevului,
- volumul de muncă individuală să depindă de nivelul optim de a munci al elevului,
- între teorie și practică trebuie să existe un echilibru perfect,
- elevul are opțiunile lui și sistemul trebuie să țină seama de ele,
- numărul de clase și de profesori depinde strict de numărul elevilor,
- elevul trebuie să stea în centrul procesului, cu opțiunile lui.
- elevul trebuie să stea în centrul procesului, cu opțiunile lui.
În realitate lucrurile stau cu totul altfel, căci adulții domină procesele din învățământ și elevul este numai o materie primă din care adulții fac ce le trăsnește prin cap, fără să-și dea seama că elevul este cel care va merge la muncă și că de el depinde evoluția societății peste 20 de ani.
(05 august 2022)
(05 august 2022)
No comments:
Post a Comment