Gunoaie, gunoaie și iar gunoaie

De câteva zile nenumărate televiziuni au ca subiect pe Regele Mihaiu Întâiu. Înainte de apariția comunicatului oficial, au apărut tot felul de neghiobi care-și dădeau cu părerea despre subiect. Unii dintre ei vorbeau despre ce se va întâmpla după ce.  Oribil, Regele trăiește.
Mi-am adus aminte de o întâmplare. Un nasol m-a întâlnit prin 2010 să mă întrebe ce se va întâmpla cu cursulde master de Securitate Informatică la care eram director, după ce voi ieși la pensie. I-am replicat specimenului:
- Băi, nici n-am murit și deja îmi mănânci coliva?
Aceasta aplicare morbidă a unora este trecută cu vederea de către CNA. Nici nu există vreun cod deontologic la jurnaliști care să le tempereze avântul pentru niște detalii groaznice din viața unor cetățeni, care au drept la viață privată.
Enumerarea diagnosticelor zilele trecute a fost unul dintre lucrurile cele mai oribile care aveau să se întâmple. Îmi amintesc cum niște pocitanii s-au dedat la a face săpături pentru a identifica o copila din Ardeal care nu se prezentase la examenul de admitere la liceu. Copila murise. Ziarul a dat toate detaliile.
O jurnalistă a fost violată pe la Perla. Colegii ei trebuiau să o filmeze fără blurare și să o pună să reconstituie filmul, cu violatorul real, cu reluări de cel puțin zece ori pe zi timp de trei săptămâni. Sunt sigur că dacă s-ar fi procedat așa jurnaliștii tembeli:
- nu ar fi mers la Londra din spital în spital să vadă ei unde a avut loc intervenția chirurgicală;
- nu ar mai fi mers ca muștele fără cap prin Elveția să găsească orășelul unde este cinica de refacere;
- nu ar fi încercat să le tragă de limbă pe asistentele de la primiri pacienți despre detaliile tâmpite care   le dau lor insomnii;
- nu ar mai fi apărut la poarta palatului Elisabeta spunând niște platitudini de doi lei;
- nu s-ar mai lansa în presupuneri izvorâte din creierul lor și așa puțintel.
Mă aștept ca acele gunoaie excrementale să zumzăie cu tot felul de chestii care mai de care mai mizerabile, chipurile ca fiind detalii sau cum spun unii în prostia lor știri.
Sper ca și decența să triumfe pentru că nu este momentul, nu este locul și nu este persoana care să merite un asemenea tratament liplsit de delicatețe.

(5 martie 2016)