Cine mai crede în ziua de azi că lucrurile se petrec în economie ca la începutul secolului al XX-lea, face o greșeală impardonabilă.
Atunci nu erau:
- calculatoare electronice,
- baze de date,
- modele econometrice,
- algoritmi de optimizare,
- e-banking.
Acum este atâta informatică încât nu mai trebuie să se lucreze cu eșantioane, ci se lucrează direct pe colectivități în integralitatea lor.
Înainte crizele erau spontane și aveau cauze cunoscute, dar care nu erau gestionate. Acum, statele au atâtea pârghii încât stăpânesc cu instrumentele matematicii și economiei cantitative tot ce mișcă, fără a mai lăsa la voia întâmplării nimic.
Crizele economice nu mai au caracterul spontant de nestăpânit, ci ele azi trebuie privite ca un lichid care curge pe o conductă unde există un robinet. Prin mișcarea într-un sens a robinetului va curge apă sau prin schimbarea sensului, curgerea apei este întreruptă. Modelarea economico-matematică spune în orice clipă cum trebuie rotită rozeta robinetului astfel ca economia să aibă traiectoria dorită. Ceea ce trebuie știut de toată lumea este legat de faptul că cel care are în mână rozeta robinetului este și el om, cu slăbiciunile lui. De aceea, chiar dacă are soluții optime, el, mânuitorul robinetului introduce anumite elemente perturbatoare și numai așa se explică multe dintre măsurile dramatice impuse unora pentru a fi salvate finanțele dintr-o anumită zonă.
Acum, dar mai precis de la sfârșitul anilor 1970, crizele nu mai sunt rezultatul unor factori economici care au acționat contradictoriu, spontan și necontrolat, ci sunt create în laboratoare, undeva, unde se urmărește maximizarea profitului celui ce vrea ca efectele crizei generate, să-l avantajeze pe el. Criza energetică nu a fost un joc al întâmplării, ci rezultatul unor calcule elaborate și a unor modele de mare complexitate, rezolvate de calculatoarele din generația a III-a.
Să nu-mi spună mie nimeni că nu s-au cunoscut mecanismele crizei financiare din 2005-2010 și că nu existau instrumente de atenuare a efectelor acesteia. În laboratoare au fost puse baze pedalându-se pe un defect omenesc și anume lăcomia. Rostogolirea banilor, fără a avea în spate produse și servicii, a fost rodul carenței acelor oameni care au alergat după câștigul multiplicat în cascadă, bazat pe nemuncă.
Mânuitorul robinetului a permis amplificarea fenomenului, reflectat în piața imobiliară și în prestările de servicii de audit, până la acele cote care au generat prăbușirea piețelor și a unor bănci, dar și dispariția unor auditori. Totul a fost sub control, căci trebuiau să plece anumiți actori, nimic mai mult. Și acum se vorbește despre ciza iminentă, numai că analiștii noștri și nu numai ai noștri ignoră că există calculatoare, că tot ce mișcă în economie este reflectat în plan informatic. Ei neglijează puterea modelării și mai ales faptul că având bate brute inițiale, se construiesc tot felul de modele, se fac tot felul de agregări. dacă unii nu fac așa ceva, ignoranții cred că toată lumea doarme. Sunt unii care nu dorm și care pregătesc acele rețete foarte eficiente, care să le maximizeze avantajele, totul părând ca o evoluție naturală, venită din cer, de la o forță supranaturală, legată de destin, de întâmplare, de neșansă sau de orice altceva decât de o soluție dată de om și aplicată spontan tot de om.
(01 noiembrie 2019)
No comments:
Post a Comment