Cum, mama dracului?

Întâmplarea nr. 1: Eram cu ARO 244D pe la Azuga și am simțit că motorul nu mai trăgea. Era clar că filtrul de motorină se îmbâcsise sau că filtrul de la pompa de RABA cu care eu ăperfecționasem alimentarea, se îmbâcsise.

Am oprit mașina, am desfăcut păhărelul de la pompa de RABA. În timp ce curățam, mi-am adus aminte de o istorioară spusă de nea Titi, care și el s-a găsit tot într-o astfel de situație. Spunea nae Titi că într-un moment de neatenție, i-a scăpat păhărelul din mână și s-a făcut țăndări. A trebuit să aștepte să treacă pe lângă el o mașină cu o astfel de pompiță, a oprit-o. Șoferul, om cu inimă, i-a dat un păhărel și nea Titi s-a rezolvat. 

La un moment dat, m-am întrebat: cum, mama dracului, să-ți cadă păhărelul din mână și să se facă țăndări? N-am apucat să sfârșesc discursul meu cu mine însumi, că-mi cade și mie păhărelul din mână. se face țăndări. Acum aveam explicația cum mama dracului se întâmplă o astfel de năzbâtie. Era noapte. Nu trecea nicio mașină. Am cotrobăit la mine în portbagaj și ca orice șofer de ARO care mai cară cu el încă o mașină formată din tot felul de piese de schimb, am găsit un alt păhărel. Cu mare atenție l-am pus la loc și plin de fericire, am plecat. Motorul zbârnâia, iar eu eram fericit nevoie mare.

Întâmplarea nr. 1: Nu am avut niciodată explicația cum să fii obligat să spargi ușa de la apartament că ai închis-o și cheile sunt înăuntru. Eu aveam o yală care se închidea automat, dar niciodată nu s-a întâmplat să dau siguranța jos, să trag ușa după mine și să nu am cheile în buzunar. Într-o duminică tocmai discutam acest subiect cu soția și-mi exprimam nedumerirea că unii sunt atât de gură-cască încât să plece fără chei și să rămână pe dinafară ca fraierii. Am ieșit din apartament, am lăsta siguranța, am tras ușa și soția mi-a zis:

- Dar, tu ce ai făcut acul? 

Am realizat că plecasem ca o floare, fără chei. Și dacă cu o secundă înainte mă întrebam: cum mama dracului faci să rămâi ca fraierul pe dinafară, o secundă-două mai târziu, eu eram acela care a trebuit să sparg yala și să fac exact ceea ce credeam că nu este posibil în condiții cât de cât normale.

****
Întrebarea acesta este semnul exigenței față de tot ceea ce fac alții și este de neconceput, până când noi înșine picăm în greșală și ca minune, devenim îngăduitori nevoie mare.

(30 octombrie 2019)