Greșelile comune ale progresiștilor și ale comuniștilor

Observ cu stupoare că progresiștii de azi, nu au învățat nimic din greșelile comuniștilor de ieri.

Prima greșeală pe care o fac acum progresiștii și pe care au făcut-o și comuniștii, a fost aceea că au considerat că oamenii sunt niște marionete care se modelează exact așa cum vor ei, deși își dădeau seama că oamenii sunt diferiți între ei. Ei cred acum că dacă medicina estetică reușește să facă o serie de corecții astfel încât oamenii să semene între ei, totul este rezolvat. Ipoteza este falsă, căci nimic nu modifică elementele de gândire și de conștiință ale fiecăruia dintre noi.

A doua greșeală pe care o fac acum progresiștii și pe care au făcut-o comuniștii este aceea că au ignorat că omul prin natura lui este lacom, invidios, pătimaș, posesiv, gelos și are răutăcismele lui, vorba lui Gică HAGI. Tocmai de aceea, omul ca individ nu va fi adus niciodată la nivel de turmă, formată din indivizii uniformi, fără personalitate, cu creierul spălat, chiar dacă i se montează cipuri și este dirijat de la distanță.

A treia greșeală pe care o fac acum progresiștii și pe care au făcut-o comuniștii este aceea că ei cred că au capacitatea să domine natura. Atât timp cât omul nu are capacitatea să lupte cu stihiile naturii, tot timpul este supus hazardului și fiecare se descurcă cum are capacitatea s-o facă, iar măsurile la nivel de colectivitate lărgită pentru a contracara efectele dezastrelor nu se ridică deasupra nivelurilor de paleative.

A patra greșeală pe care o fac acum progresiștii și au făcut-o la rândul lor comuniștii a fost aceea că nu au recunoscut limitele mijloacelor de manipulare, căci omul este totuși o ființă rațională și știe să deosebească binele de rău, sărăcia de bogăție, dulcele de amar, iat capacitatea de a compara i-a rămas intactă și tot intactă îi va rămâne atât timp cât cele cinci simțuri îi vor fi operaționale.

A cincea greșeală pe care o fac progresiștii și au făcut-o comuniștii, este aceea că nu operează cu un simbol puternic. Este adevărat că LENIN a fost ca un simbol la comuniști, numai că el era om în carne și oase, mergea în mulțimi, vorbea mulțimilor, a condus revoluția, dar a murit în patul lui de o boală lumească, după care a fost depus în mausoleu. Progresiștii își așteaptă simbolul, căci un miliardar nonagenar nu are cum să fie simbol în vecii-vecilor, iar tinerii își trag unul altuia preșul nemuririi de sub picioare, în lupta de a accede la fotoliu de simbol sau de martir al progresului.

Am dat numai câteva dintre greșelile comune ale progresiștilor și ale comuniștilor, care chiar au crezut că vor să construiască un mod de producție nou, bazat pe reguli artificiale, construite în laboratoare. Experiențele de până acum au arătat că astfel de procedee nu sunt viabile pe termen mediu și lung. Să reamintesc revoluția portocalie, să ne gândim la primăvara arabă, să săpăm mai adânc în trecut la exportul de revoluții. Pe toate le consider asemeni a două cuie de care leg un elastic, trag de el și-l întind și se aude un bâzâit, iar apoi intervine amortizarea și elasticul intră în repaus. Așa sunt și eforturile progresiștilor de azi, așa au fost eforturile comuniștilor de ieri, doar un bâzâit ca de muscă în drum spre hazna.

(17 septembrie 2022)