Karl MARX, asemeni unor alți mari gânditori au făcut marea eroare de a-i considera pe oameni asemeni lor, adică:
- cinstiți,
- muncitori,
- altruiști,
- buni,
- sârguincioși,
- imparțiali,
- drepți,
- cultivați.
În realitate, oamenii sunt:
- diferiți,
- lacomi,
- mincinoși,
- hoți,
- invidioși,
- leneși,
- violenți,
- imorali,
- subiectivi.
Acești mai gânditori și-au imaginat lumi după chipul și asemănarea lor, iar cei care au dorit să transpună în fapt acele idei, s-au trezit în situația că practica, efectuată de cu totul alte persoane au dus la caricaturizarea sistemelor proiectate să funcționeze la un nivel de perfecțiune ridicat, iar abaterile introduse au făcut ca sistemul real să fie cu totul diferit de ceea ce marii gânditori și-au imaginat. Aceste denaturări au dus la apariția unor sisteme care nu mai aveau nimic comun cu ceea ce și-au imaginat marii gânditori. De la societatea în care toți oamenii erau egali, s-a ajuns la o societate în care marea majoritate a oamenilor era egală în sărăcie, iar burghezia roșie huzurea mai ceva decât burghezia capitalistă, căci o făcea fără să muncească, ci prin uzurparea de drepturi ale majorității.
Karl MARX a făcut eroarea de a-și imagina în Statutul partidului Comunist o societate pe care nicio minte întreagă nu ar fi în stare s-o implementeze, căci orice om vrea să-și tragă și pentru el partea leului, căci natura umană de animal de pradă, este cea care învinge orice rațiune.
Karl MARX a continuat să credă în ideile lui, în contextul în care în jurul lui, chiar proletariatul era nu o masă omogenă perfect, ci o masă amorfă, extrem de neomogenă, ceea ce lui trebuia să-i dea de gândit, căci din acea masă neomogenă se construia pătura burgheziei roșii, care nu mai avea nicio legătură cu egalitatea dintre oameni, cu aportul prin muncă la dezvoltarea noii societăți, care orice s-ar zice a pornit prost de la început, comunismul fiind bântuit de handicapul punerii carului înaintea boilor.
- cinstiți,
- muncitori,
- altruiști,
- buni,
- sârguincioși,
- imparțiali,
- drepți,
- cultivați.
În realitate, oamenii sunt:
- diferiți,
- lacomi,
- mincinoși,
- hoți,
- invidioși,
- leneși,
- violenți,
- imorali,
- subiectivi.
Acești mai gânditori și-au imaginat lumi după chipul și asemănarea lor, iar cei care au dorit să transpună în fapt acele idei, s-au trezit în situația că practica, efectuată de cu totul alte persoane au dus la caricaturizarea sistemelor proiectate să funcționeze la un nivel de perfecțiune ridicat, iar abaterile introduse au făcut ca sistemul real să fie cu totul diferit de ceea ce marii gânditori și-au imaginat. Aceste denaturări au dus la apariția unor sisteme care nu mai aveau nimic comun cu ceea ce și-au imaginat marii gânditori. De la societatea în care toți oamenii erau egali, s-a ajuns la o societate în care marea majoritate a oamenilor era egală în sărăcie, iar burghezia roșie huzurea mai ceva decât burghezia capitalistă, căci o făcea fără să muncească, ci prin uzurparea de drepturi ale majorității.
Karl MARX a făcut eroarea de a-și imagina în Statutul partidului Comunist o societate pe care nicio minte întreagă nu ar fi în stare s-o implementeze, căci orice om vrea să-și tragă și pentru el partea leului, căci natura umană de animal de pradă, este cea care învinge orice rațiune.
Karl MARX a continuat să credă în ideile lui, în contextul în care în jurul lui, chiar proletariatul era nu o masă omogenă perfect, ci o masă amorfă, extrem de neomogenă, ceea ce lui trebuia să-i dea de gândit, căci din acea masă neomogenă se construia pătura burgheziei roșii, care nu mai avea nicio legătură cu egalitatea dintre oameni, cu aportul prin muncă la dezvoltarea noii societăți, care orice s-ar zice a pornit prost de la început, comunismul fiind bântuit de handicapul punerii carului înaintea boilor.
(23 august 2021)
No comments:
Post a Comment