Tudorel TOADER îi fierbe la foc mic

Tudorel TOADER a deprins arta dozării interesului, până aproape de nivelul unei isterii majore în rândul jurnaliștilor, oamenilor politici, a analiștilor, a gurilor cască și a curvelor de pe centură.

Așa este el Tudorel TOADER, nu știe să procedeze altfel. El crează așteptările și apoi gestionează dorințele subite ale unora de a vedea continuarea din episoadele anunțate. El este un mare maestru al loviturilor de teatru, a acelor acțiuni pe care numai un mare dramaturg știe să le inventeze pentru a face ca firul conflictului dintre personaje să rămână logic, chiar dacă ritmul este într-un tempo crescător și se apropie finalul. Tudorel TOADER știe să-și perpelească adversarii și mai ales are arta de a-i umili pe toți cei care încearcă să-l înfrunte, știindu-se deaupra tuturor în materie de drept. A se observa că Tudorel TOADER nu se pune niciodată cu cei din branșa sa, cu deosebire cei care ar fi deasupra lui. Tudorel TOADER ia în calcul numai adversari slabi din toate punctele de vedere. Tudorel TOADER știe să și-i aleagă cu măiestrie, astfel încât scorurile lui să-i fie întotdeauna favorabile. Tudorel TOADER are o plăcere teribilă în a-și devora adversarii. Îi perpelește cu termene de așteptări încordate, cu decizii imprevizibile de amânare. Numai atunci când el consideră că adversarii lui sunt terminați din toate punctele de vedere, vine și le aplică lovitura de grație cu sabia care nefiind ținută niciodată în mâna lui, are o precizie de soprană care știe să ia un si bemol perfect. Îl urmăresc cu atenție pe Tudorel TOADER în cazul solicitării de revocare a lui Augustin LAZĂR și regăsesc aceeași rețetă de la revocarea precedentă. Este ca o glossă ajunsă la strofa de final, pe care eu o văd ca traversarea unei structuri de dată dinamică de tip stivă. 

Nici nu mă miră că Tudorel TOADER a luat-o cătinel, procedural, sfătos și domol. 

Nici nu mă miră că Tudorel TOADER are un graf de complexitate redusă pe care-l urmărește.

Nici nu mă miră că Tudorel TOADER este oarecum previzibil și de data aceasta.

Nici nu mă miră că Tudorel TOADER a făcut o construcție parcă trasă la indigo.

Nici nu mă miră că Tudorel TOADER este omul care ascultă de propriul instinct.

Mă miră numai că Tudorel TOADER are unele minusuri în imaginația care l-a dus spre o astfel de construcție, dar rutina i-a fost impusă de comportamentul repetititv al adversarilor, care s-au desfășurat atât de previzibil încât Tudorel TOADER a anticipat nu una, ci tre sau patru mutări în avans ale acestora. Se vede treaba că Tudorel TOADER are o tablă de șah cu 81 de careuri, iar piesele pe care el le mută nu mai sunt de mult timp regele și regina, ci altele cu mult mai pământene. Chiar că mă așteptam la cu totul altceva de la acest om pe care unii îl privesc ca pe un sfinx.

(31 octombrie 2018)

Și-a reluat activitatea!

Revista Fitness&Culturism a reapărut în magazine! Super! Revista conține adaptări de articole după Ironman, dar și articole originale elaborate de Florin UCEANU, Daniel OPREA și Alexandru BOLBORICI.

(30 octombrie 2018)

PPP, știm ce și cum

PPP înseamnă parteneriat public privat. Este cea mai frumoasă șmecherie inventată, mai ceva decât FNI și CARITAS la un loc.
Scenariul nr. 1
Trebuie construit un spital. Costul este de 150 milioane de euro
Statul vine cu 50 de milioane de euro.
Investitorii privați vin efectiv cu 100 de milioane de euro.
Se construiește spitalul. Cheltuielile efective se încadrează perfect în cei 150 milioane de euro.
Investitorul își recuperează cele 100 milioane de euro obținând un profit de 15%.
Scenariul nr. 2
Trebuie construit un spital. Costul este de 150 milioane de euro
Statul vine cu 50 de milioane de euro.
Investitorii privați zic că vin  cu 100 de milioane de euro ceva mai încolo.
Se cheltuie cele 50 de milioane de euro pe acadele că sunt bani de la buget.
Investitorul privat dispare pur și simplu.
Nu se construiește spitalul. Cheltuielile aiuritoare se încadrează perfect în cei 50 milioane de euro.
Investitorul nu are ce recupera și totul este dintr-o poveste de investiție ratată cum ne-am obișnuit.



(30 octombrie 2018)

Televiziunile de știri, mai comuniste decât mă așteptam

După reacția legată de cutremurul din 28 octombrie 2018 de la 3,38 trag concluzia că televiziunile de știri sunt mai comuniste decât mă așteptam, pentru că:

- imediat după cutremur niciuna nu a avut vreo reacție;

- în cursul zilei au avut texte bizare, proaste și banale;

- reporterii s-au comportat lamentabil;

- invitații au fost banali, predictibili și prăfuiți.

A fost mai rău decât în 4 martie 1977 când după cutremur radioul și televiziunea, comuniste desigur, au amuțit, până au primit OK de la CEAUȘESCU cel plecat prin Africa, să prezinte ce s-a întâmplat. Acum, nu mai este CEAUȘESCU, dar televiziunile chiar nu au avut reacție. Sunt prea dominate de profit și au reluări fără posibilitatea de a intra în direct dacă viața o cere. 

Penibil!

(29 octombrie 2018)

De ce nu atragem banii europeni?

Toată lumea vorbește despre banii europeni. Toată lumea se vaită că noi nu atragem bani europeni. Și nici nu vom atrage bani europeni, dacă nu ne schimbăm mentalitatea asupra mecanismelor de atragere a banilor europeni.

Noi nu atragem bani europeni pentru că:

- proiectele noastre sunt slabe;

- propunerile făcute au hibe în ele;

- evaluatorii le acordă punctaje mici;

- sunt proiecte de Dâmbovița.

Este foarte important de știut că ofertele de proiecte se construiesc așa cum vor cei ce oferă banii și nu așa cum cred cei care au nevoie de bani.

Lăcomia ce ne caracterizează este fundamentul care ne îndepărtează de șansa de a obține fonduri europene, fonduri pentru care polonezii au absorbție de 100%.

Spun lăcomie, pentru că noi ne încăpățânăm ca pe vremea lui CEAUȘESCU să facem totul de la A la Z. În realitate, trebuie acceptat că există firme specializate care știu să facă oferte de proiecte. Aceste firme:

- primesc tema, obiectivul de realizat prin proiect;

- se stabilește suma de bani care se cere de la UE;

- se negociază costul elaborării ofertei;

- se elaborează oferta de succes;

- se plătește suma ceurută de cel ce a elaborat;

- se depune oferta;

- se obține finanțarea căci oferta este de succes;

- începe derulatrea proiectului;

- se finalizează cu succes obiectivul;

- se validează îndeplinirea proiectului de succes.

De regulă, o firmă care știe să facă oferte de proiecte de succes are un tarif de 10% din valoarea proiectului, lucru neracceptat de cei ce sunt lacomi și care cred ei că știu să facă oferte de succes. Ei nu înțeleg că aceasta este o meserie, meseria de a face oferte de proiecte de succes. Ei nu acceptă să plătească pe cineva, ci construiesc improvizații de oferte cu care nu obțin finanțare. Numai așa se explică gradul infim de absorbție a fondurilor. Chestia ce trebuie cunoscută se leagă de faptul că plata firmei specializate în a face oferte nu se deduce din banii primiți de la UE, ci trebuie suportați de stat. Lipsa de viziune este aceea care face să nu se plătească o firmă specializată, dar sunt plătiți tot felul de tăietori de frunze la câini care mimează elaborarea de oferte, să le zic, oferte de eșec garantat. 

Nu am să înțeleg de ce Corina CREȚU nu spune de la obraz guvernanților cum trebuie să procedeze pentru a obține finanțări. Ea sărăcuuța tot zice una-alta, dar fraierii nu pricep că sunt tari de cap. În clipa în care se schimbă optica, se va găsi în târg și firma renumită din Vest care știe să facă proiecte și se va vedea că după angajare, vor curge finanțările așa cum fac și alții care au arătat inteligență, viziune și mai ales iscusință și nu îngrămădeală, lăcomie și prostie crasă. Punct.

(29 octombrie 2018)

Onorarea unui mare culturist

Este lăudabil că pe coperta vestitei reviste MUSCLE & FITNESS, numărul 2 din 2018, varianta în limba română se află fotografia lui Nicolae GIURGI, iar la pagina 17 este dat un text despre activitatea marelui culturist român.

Este un lucru deosebit de important că o asemenea revistă realizează punerea la curent a tineri generații cu valori autentice al culturismului din țara noastră, prezentând sportivi care au strălucit pe podiumurile de concurs de la noi, dar mai ales din străinătate, așa cum este Nicolae GIURGI.

Ar fi și mai bine dacă în literatura despre acest sport ar fi trecute în revistă cele mai importante figuri de sportivi, mai ales că acum nu ridică probleme de niciun fel tipărirea fotografiilor color cu aceștia, pentru a scoate în evidență adevăratele lor performanțe.

(29 octombrie 2018)

Averile culturiștilor

Uneori oamenii au curiozități. Una dintre ele este aceea de a afla dacă cineva s-a îmbogățit din culturism. Un răspuns tranșant este că nimeni nu s-a îmbogățit cât a fost sportiv, din participări la competiții, din efectuarea de demonstrații, tot ca sportiv. Există și în culturism topuri ca la FORBES cu milionari și am aici câteva nume:

Arnold Schwarzenegger ............... $300.0

Rich Gaspari ................................... $90.0

Jay Cutler ........................................ $30.0

Paul Michael Levesque ................... $25.0

Ronnie Coleman ............................. $10.0

Gary Strydom ................................... $8.0

Dexter Jackson ................................. $7.0

Phil Heath ......................................... $5.0

Dorian Yates ..................................... $4.0

Mike O’Hearn ...................................$2.5

La o analiză mai atentă se va vedea că la baza acumulării acestor milioane au stat activități legate de linii de producție suplimente, managementul de săli de culturism, scrierea de cărți, interpretarea de roluri în filme, apariții în materiale publicitare, comercializarea de programe de antrenamente și abia pe ultimul loc apar participările în competiții și efectuarea de demonstrații. Va mai curge multă apă pe Dunăre până când într-un astfel de top să găsim și un culturist român, cauzele fiind nenumărate și cea mai importantă este legată de nivelul de dezvoltare al economiei românești, nivel care este foarte scăzut.
Dacă ne apucăm să facem calcule cât ar câștiga un culturist român din reclame, din publicarea unei cărți, din postere, de la demonstrații, din interpretarea de roluri în filme, de la moderarea de emisiuni Tv, de pe DVD-uri cu programe de antrenamente, cu mare dificultate s-ar strânge undeva în jur de 50.000 euro. Premiile nu le-am pus. Nu am scăzut nici cheltuielile lunare cu antrenamentele și suplimentele. Dacă le voi scădea, cred că averea unui culturist român rămâne descurajant de mică.

(27 octombrie 2018)

Rebordurizarea și retotuarizarea în sectorul 3

Au început lucrările de rebordurizare și retotuarizare în sectorul 3 al Capitalei.

Sunt peste tot puncte de lucru.

S-a râmay în multe locuri.

Au fost strânse mormane de asfașt, borduri uzate și pavele deteriorate.

Muncitorii descarcă noile borduri și pavele.

Toate acestea au devenit consumabile ca la imprimante din moment ce sunt schimbate repede.

Se lucrează cu viteza melcului.

Muncitorii stau și vorbesc la telefon.

Rste o atmosferă de vis.

Se observă că acum în anul centenarului:

- se cheltuie banii pe nimicuri;

- toată lumea se face că face ceva;

- sărbătoarea este continuă;

- nu se fac lucrări serioase;

- timpul trece nesemnificativ.

Păcat că nu este o lege care să spună clar cât durează o bordurizare, cât este garanția și pe banii cui se fac remedierile. Nu ar fi rău să se specifice un preț, să se plătească 30% la terminarea execuției  și restul de 70% să fie plătit la expirarea perioadei de garanție.

Și când mă gândesc că primarul Robert NEGOIȚĂ este semnatar al scrisorii lui FIREA. N-a făcut ea nimic semnificativ în București, cum n-a făcut nici el ceva semnificativ în sectorul 3. Amin!

(27 octombrie 2018)

Actalizări în aplicațiile web românești

Nu vreau să vorbesc acum despre calitatea aplicațiilor web românești că iar mă supăr, numai din faptul că:

- nu respectă nicio regulă,

- sunt făcute după ureche,

- informația este regăsită greoi,

- actualizările sunt absente,

- au un conținut incomplet.

Aplicațiile web ale federațiilor sportive nu sunt omogene, de parcă n-ar fi organisme care își desfășoară activitatea sub umbrela celor care le îi finanțează. De aceea, cine deschide aplicații web de la diferite asociații și federații va avea supriza de a se pierde într-o originalitate care le face foarte puțin frecventabile. Peste tot în lume se știe că orice organizație trebuie să aibă o aplicație web a cărei structură să ducă rapid spre informațiile de interes pentru cei ce vort să afle câte ceva despre ceea ce se întâmplă acolo. Este indecent ca o competiție să se desfășoare în 2018 și pe aplicația web să fie disponibile doar rezultatele din 2014.

Se mai întâmplă ceva bizar și anume, aplicațiile web au fotografii ale președintelui organizației în diferite ipostaze și în diferite momente, din care rezultă musai că se zbuciumă. Numai că acel zbucium nu se vede și prin rezultatele sportivilor.

Am urmărit aplicația web a FRCF și am căutat butonul numit ARHIVĂ care ar trebui să se găsească pentru fiecare tip de competiție, campionat, cupă, dar și de la alte competiții desfășurate sub patronajul FRCF. Am identificat o formulă pentru calculul vitezei de actualizare. Dacă aș aplica-o rezultatul ar fi dezamăgitor, căci mai nimeni nu se sinchisește să actualizeze aplicațiile web de la noi. Este un lucru elementar ca la o competiție să de dea calendarul, să se ofere informații progresive pe măsură ce se apropie competiția, inclusiv să se ofere lista concurenților. De asemenea, este important ca la cel mult 3-5 zile să fie postată lista cu rezultatele de la competiție. Existența argivei crează posibilitatea analizei evoluției competițiilor, dar și a sportivilor participanți. Este un exemplu de urmat, căci pe WIKIPEDIA la concursul de Mr. Olympia există un istoric, există niște tabele sintetizatoare, iar actualizările sunt făcute foarte rapid. Este exemplul de urmat, ceea ce presupune profesionalism din partea celui care administrează aplicația web. În primul rând, prin standardizarea informațiilor care i se oferă, administratorul doar le preia și le postează. Dacă aplicația web este inteligent făcută, actualizarea cade în sarcina și responsabilitatea celor care generează informațiile.

(25 octombrie 2018)

Vicii cu care nu trebuie să te joci chiar dacă ești un om fără vicii lumești

Există vicii cu care nu trebuie să te joci, chiar dacă ești un om fără vicii lumești și mă refer la:

- viciul de procedură care constă în nerespectarea etapelor, momentelor, a responsabilităților și ordinii de derulare a pașilor definiți într-o procedură; mai concret, viciul de procedură este identificat atunci când nu se respectă termenele, când sunt sărite etape ale derulării unui proces și când cei ce acționează nu sunt îndreptățiți să facă acest lucru; sunt situații când cei ce înscriu în concursuri depășesc termene, examinatorii snu îndeplinesc condițiile cerute și când pașii specifici concursului nu sunt parcurși în totalitate, iar documentația fie că nu se întocmește, fie că este incompletă, fie că nu respectă cerințe uzuale și acceptate; viciul de procedură anulează tot ce s-a făcut și invalidează orice rezultat și impune luarea procedurii de la zero:

- viciul de formă vizează atât latura cantitativă, cât mai ales latura cantitativă a modului în care se derulează o procedură; fiecare componentă care rezultă din derularea unei activități îmbracă forme concrete, forme care trebuie să aibă o anumită structură; am văzut situații în care înscrisurile erau altele decât cele cerute, lipseau sau nu aveau semnăturile toate, iar datele nu coincideau cu termenele cerute de derularea unei activități foarte clar definite; viciul de formă dacă este identificat, duce la anularea întregului demers; el depinde foarte mult de modul în care este definit demersul care trebuie întreprins și de seriozitatea celor care verifică tot procesul;

- viciul de conținut apare de cele mai multe ori și din cauza faptului că oamenii chiar cred că merge și așa, adică neglijent; titlul zice una și conținutul zice alta, calculele sunt greșite, documentele incluse nu respectă nicio cerință, adică documentația este anapoda de la cap la coadă; nu am zis nimic despre plagiat, căci din start acesta generează prin el însuși un viciu de conținut; cine vrea, îl interpretează și prin prisma viciului de formă dar și ca viciu de procedură, deși vorba proverbului machedonesc conform căruia dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t totul c-c-t se numește.

Noi trebuie să ne ferim nici să producem vicii de formă, de conținut sau de procedură, dar nici ca altcineva să ne administreze nouă, pe durata derulării unor acțiuni la care participăm astfel de vicii, căci vom suporta consecințe, deși nu avem vreo vină.

(25 octombrie 2018)

Viciile cotidiene

Există mai multe vicii cotidiene. 

Fumatul este un viciu care are costuri mari și care este practicat de femei, de bărbați și de copii. Se duc lupte aprige pentru limitarea lui pentru că are efecte catastrofale asupra sănătății. Nu am cum să fac comentarii căci nu sunt fumător. Am încercat, dar nu s-a lipit de mine. Nu-i consider pe fumător ca fiind nici oameni slabi, nici inconștienți. Am studiat vreo 15.000 cazuri de cancere pulmonare și concluziile sunt departe de a stabili o legătură între acesastă maladie și fumat, căci aerul infect  inspirat este cu mult mai important pentru sănătate.

Consumul de droguri este un viciu de care nu scapă cei care au căzut pradă lui și traiectoriile urmate de ei sunt dintre cele mai dramatice, cu final previzibil și groaznic. Societatea de azi nu este deloc pregătită să preîntâmpine acțiunile care duc la creșterea fără control a consumatorilor de droguri. În afară de a constata decese și stadii terminale, societatea nu face altceva, căci este preocupată de cu totul alte aspecte care atrag voturile, nu salvează vieți și destine.

Beția este acel viciu ieftin în care cad mulți oameni din varii motive, fără a avea explicații rezonabile și fără a veni cu soluții eficiente. Există paleative dintre care cel legat de alcoolicii anonimi se pare că este interesant, căci dezalcoolizarea și izolarea se pare că nu dau rezultate, atît timp cât societatea nu intervine pozitiv, cu măsuri ferme, legate mai întâi  de creșterea standardului de viață al fiecăruia dintre noi, dar nu atât de mult încât să ducă pe om spre alte vicii.

Preacurvia este un viciu numai în măsura în care cel ce o practică depășește niște limite definite și acceptate tacit de societate ca fiind normale, necesare și frumoase. Este viciul asupra căruia tot omul închide ochii, chiar ridicând din umeri sau privind admirativ. Este lucrul pe care lumea îl vede cu îngăduință și a spune frecvent că omul greșește sau a căzut în greșeală, nu este deloc un lucru ieșit din comun, mai ales căci bărbații au tendința să se acopere unii pe alții, femeile, nu din invidie.

Jocurile de noroc sunt un viciu care numai aparent este neofensiv. Cei ce joacă jocuri de noroc se îmbată cu apă rece. Eu cred că sunt virtualii câștigători ai marilor sume, fără să știe că acestea sunt făcute astfel încât profiturile celor ce le organizează sunt de cel puțin 1000%. De aceea au și proliferat și peste tot sunt saloane de jocuri. Și statul este escroc din moment ce organizează el însuși loterii, dar este un cu totul altfel de escrocherie, lăsând să se înțeleagă că dintr0-n milion de jucători cu sume mici, la 100 de milioane de euro încasați, evident, îi convină să dea premiu 1 milion unuia și să câștige el, statul restul de 99 de milioane. Statul exploatează apetența oamenilor de a câștiga fără muncă.

Mâncatul din fast food, mâncatul peste măsură și mâncatul dulciurilor sunt și ele niște vicii din moment ce nu are efecte bune. Nimeni nu face nimic, pentru că dorința omului de a mânca ceva repede în oraș fără a merge într-un restaurant sau spre propriul frigider. Mulți fac teorii că mâncarea din fast food este nesănătoasă, dar nu vin cu nimic în loc, adică cu mâncare proaspătă și mai ales sănătoasă. Mâncatul în exces are nenumărate motive, dar unul este cel legat de nesimțirea fiecăruia dintre noi, care are ca fundament lăcomia, mai ales când mâncăm de la alții.

(25 octombrie 2018)

Apetența pentru falsificarea istoriei naționale

Există voci care urlă din toți rărunchii că se scoate istoria din școală. Acele voci nu spun o vorbă că ceea ce se predă în școli nu prea este istorie, ci este este ceva presărat cu deformări și omisiuni impardonabile. Pe vremea mea am învățat că PCR a fost cel vcare a făcut istorie și că între 1964 - 1947 țara a fost condusă de capul ei, căci regi nu au fost. Ceva mai târziu elevii au învățat în școală că istoria a fost făurită de soții CEAUȘESCU. Acum, aflăm că printre eroii de istorie se află ESCA, dealtfel persoană respectabilă, dar păstrând proporțiile locul ei nu știu dacă este potrivit alături de Ștefan, Mircea și Mihai. Noi avem o plăcere să fabulăm și să omitem pentru a face plăcere tuturor cărora ar intenționa să aibă în pix semnătura bunăstării fiecăruia dintre cei ce scriu istorie. Unii o fac fără nicio motivare. Până și în filatelie s-a făcut ceea ce nu trebuia să se facă.

Când am cumpărat prin 1980 cele două volume ale catalogului ZUMSTEIN de filatelie pentru anul 1979, am avut ocazia să văd că lipsesc paginile 289 la 296 din volumul dedicat filateliei din țările din estul Europei și taman de la țărișoara noastră. Adică perioada 1941 -1946 exact seriile cu numerele de la 744 la1142. Era perioada în care au guvernat legionarii și Ion ANTONESCU. Eu aveam un catalog al mărcilor poștale românești scos undeva prin 1946 mi se pare și acolo erau exact mărcile poștale despre care poporul nu trebuia să știe nimic. Era și acesta un mod de a face istorie prin omisiune. În opinia mea, este important ca istoricii români să pună puna pe muncă adevărată și să scoată o carte de istorie care să arate istoria românilor exact așa cum a fost ea, fără a se mai da ei rotunzi și să o falsifice doar pentru a fi pe placul unor forțe politice vremelnice. Mai mult, fără a folosi calificative ieftine și deformări, ci sec, la rece, acești istorici trebuie să fie riguroși, documentați și obiectivi. Numai după aceea ei ar trebui să se vaite că istoria este scoasă din programele de școală. O carte de istorie înțesată cu exagerări și cu minciuni nu are ce căuta pe băncile elevilor de gimnaziu și nici de liceu. Elevii trebuie să învețe istoria noastră necosmetizată, exact așa cum au fost evenimentele, fără idealizări ieftine și fără exagerări sau omisiuni care să permită interpretări dintre cele mai sălbatice. E o schimbare de atitudine și de conștiință, lucruri foarte greu de realizat, căci fiecare dintre noi se gândește la burta lui nesătulă și la poftele care numai prin minciună se satisfac rapid, sigur și fără efort. Cel mai ușor este să se introducă minciuni și să se facă omisiuni, pentru a fi pe plac celor care sunt cu banul în buzunar și cei flămânzi știu toate cusururile celor cu bani.

Pringtre timbrele care lipseau din respectivul catalog datorită tăierii paginilor sunt  și următoarele:

(25 octombrie 2018)

Yoga și culturismul

Nu mă voi apuca acum să țin o lecție despre cum e cu yoga și cam la ce folosește ea în activitatea culturiștilor. Trebuie să spun însă că în culturism există pozițiile impuse de regulamente pentru concursuri, dar există și poziții artistice, foarte spectaculoase. Am identificat  câteva dintre pozițiile artisitce ca fiind de proveniență din yoga. Așa că mă voi aștepta ca în continuare să se translateze din yoga și alte poziții. De aceea le voi enumera acum atât pe cele care sunt deja preluat, cât și pe cele pe care le văd incluse în repertoriul pozițiilor artistice, pe care culturișii le vor adopta în viitor.

ANJANEIASANA

HASTAPADASANA

UDIANA BANDA

NAULI

NAULI

În viitor vor fi executate și alte poziții, dar sportivii vor trebui să găsească modalități foarte precise ca prin executarea acestora să scoată în evidență performanțele lor sportive.

SIRASANA

 CHAKRASANA

GARABHASANA

GARABHASANA

KURMASANA

GARUDASANA

VRIȘCIKASANAP

NATARAJASANA

NATARAJASANA

PADMASANA

PADANGUȘTASANA

BADRASANA

TALASANA

SURIA NAMASKAR

VATAIANASANA

SURIA NAMASKAR

TRIKONASANA

TRIKONASANA

MATIASANA

MATIASANA

MATIASANA

MATIASANA

ARDA MATSYENDRASANAM

ARDA MATSYENDRASANA

ARDA MATSYENDRASANA

PAȘIMONTANA

PAȘIMONTANA

HALASANA

PAȘIMONTANA

PADAHASTASANA

SARVANGASANA

ARDA SALABHASANA

SALABHASANA

SALABHASANA

Fiecare sportiv va găsi modalitatea de a se exprima cât mai bine folosind la alegere din multitudinea de poziții și este de așteptat ca posterele care se realizează acum foarte simplu și cu costuri decent în mediul virtual, să inunde aplicațiile web cu elemente dintre cele mai noi și spectaculoase. Yoga presupune exercițiu, pentru că multe dintre exerciții presupun atitudine, flexibilitate și meditație.

(25 octombrie 2018)

Sunt mândru de mine

Am toate motivele să fiu mândrul de mine.

În primul rând, sunt mândru de mine că am început proiectul 365 împotriva României.

În al doilea rând, sunt mândru de mine că azi am finalizat proiectul 365 împotriva României.

În al treilea rând, sunt mândru de mine că mi-a respectat ritmicitatea.

În al patrulea rând, sunt mândru de mine, că nu am abdicat de la principiile definite inițial.

În al cincilea rând, sunt mândru de mine că nu m-am lăsat influențat.

În al șaselea rând, sunt mândru de mine că mi-am păstrat echidistanța.

În al șaptelea rând, sunt mândru de mine că nu m-am repetat într-un mod stupid și simplist.

În al optulea rând, sunt mândru de mine că nu m-am schimbat în rău, scriind acele lucruri.

În al noulea rând, sunt mândru de mine că am avut capacitatea să accept sugestii.

În al zecelea rând, sunt mândru de mine că mi-a venit ideia și am lucrat de unul singur.

În rest, totul este poveste și faptul că am terminat cu mult înainte de 1 Decembrie 2018, deși am început ceva mai târziu, arată că am scris cu mult mai mult de un articol pe zi. A trebuit să mă concentrez să gândesc zilnic multe articole despre oameni foarte diferiți. Pe unii nu i-am inclus acolo, deși o meritau cu prisosință. N-am făcut-o pentru că i-am considerat mult prea proști ca să-mi pierd eu timpul cu ei și să le mai și dau apă la moară să se umfle în pene, ei nefiind indivizi de prim plan nici ca politicieni, nici ca profesioniști și nici ca oameni.

Acum, în anul centenarului Marii Uniri, când se fac  șușe, când toată lumea se ceartă, când nu s-a făcut nicio lucrare semnificativă, ar fi și nefiresc ca eu să mă pun în fruntea celor care ridică osanale unor oameni banali, șerși și neserioși, care sunt ceea ce sunt, adică oameni mici, fără idei, fără idealuri, fără măreție și fără viziune, ar fi o atitudine de neiertat a mea față de mine. Deci.

(25 octombrie 2018)

Plecarea maestrului

Acum 48 de ani, toamna, am avut ocazia să cunosc un pictor. În vremurile de demult, mi-a fost dat să am ample discuții despre pictură cu maestrul. 

În primul rând, maestrul era un om de mare cultură.

În al doilea rând, maestrul era un om perseverent.

În al treilea rând, maestrul avea un talent viguros.

În al patrulea rând, maestrul termina ce începea.

În al cincilea rând, maestrul avea gust.

În al șaselea rând, maestrul era om de caracter.

În al șaptelea rând, maestrul era un om generos.

În al optulea rând, maestrul avea verticalitate.

În al noulea rând, maestrul era un siflet mare.

În al zecelea rând, maestrul, era un dascăl adevărat.

M-a impresionat cum acest om deși avea o poziție foarte solidă în școala unde era profesor, a mers să-și continue studiile, pentru a deveni absolvent de studii superioare într-o meserie deloc ușoară, căci cei ce redau viață operelor de artă peste care timpul și-a pus amprenta necruțătoare, nu este deloc laîndemâna oricui. După 1989 maestrul s-a dedicat și muncii pentru obște, până când a devenit primar de sector. El a rămas acelaș om distins, creativ, decis, dedicat binelui celor din jur. Maestrul a luptat toată viața lui pentru a-și vedea visul realizat. Visul său a fost acela ca oamenii din jurul lui să fie un pic mai fericiți de la o zi la alta. Au fost multe zile când la început de an i-am făcut urări de bine. Era un lucru pe care eu nu-l fac des, pentru că cei care merită vorbe calde din partea mea sunt extrem de puțini, știut fiind cât de ranchiunos și de pretențios sunt eu cu cei cu care mă intersectez. Maestrul însă, era cel ce merita cu prisosință vorbe frumoase din partea mea. În vremurile de demult când eu aveam un șef idiot, mă eliberam de stres prin pictură, iar maestrul era unul dintre cei cu care discutam și-i arătam așa, pe cât îmi permiteam, din producțiile mele, pe care el le analiza îngăduitor și cu discreție îmi dădea unele sfaturi și critica pe care o făcea mă motiva și mai mult. maestrul a fost și dirigintele fiului meu și cu nostalgie îmi aduc aminte de discuția de pe Jepii Mari cu elevul care vorbea despre dirigul lui și am fost uimit de cum gândea un puști acum prin 1977.

Acum sunt trist. Acum sunt foarte trist. E greu să accept o realitate dură, mai ales că timpul trece și zicerea: mă Ivanușca, uite cum ne împuținăm, pe care am auzit-o acum 30 de ani, pe zi ce trece devine o realitate ireversibilă și dureroasă. Dormi în pace, maestre!

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Daniel CONSTANTIN un băiat blând și nedefinit

Daniel CONSTANTIN este un tânăr.

Daniel CONSTANTIN este un tânăr de succes.

Daniel CONSTANTIN este un tânăr de succes care are tot viitorul în față.

Daniel CONSTANTIN este un tânăr de succes care are tot viitorul în față, care a obținut tot ce șia dorit.

Daniel CONSTANTIN este un tânăr de succes care are tot viitorul în față, care a obținut tot ce șia dorit, care se crede cu mult mai important decât este.

Daniel CONSTANTIN este un tânăr de succes care are tot viitorul în față, care a obținut tot ce șia dorit, care se crede cu mult mai important decât este și de aceea a început să facă niște pași greșiți. Totul trebuie interpretat în cheia executării numai a unor ordine de către un om care spune doar: am înțeles, să trăiți.

Mie îmi crease o impresie excelentă Daniel CONSTANTIN, având o înfățișare de băiețel cuminte, disciplinat, sârguincios, care nu iese din cuvântul bunicilor. Când l-am văzut propulsat de Dan VOICULESCU m-am lămurit că Daniel CONSTANTIN este actor care joacă într-o piesă scrisă de un dramaturg cel puțin de talia lui William SHAKESPEARE, dar dâmbovitean, care nu se arată niciodată la rampă chiar dacă spectacolele sunt aplaudate la scenă deschisă aproape seară de seară de la 22 Decembrie 1989 încoace. Acum Daniel CONSTANTIN este într-un con de umbră. El mai are replici de spus și în curând va începe actul al III-lea. Piesa are 4 acte și ține cu mult mai mult decât Maestrul și Margareta pusă în scenă la Opera Română acum mulți ani de Cătălina BUZOIANU.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Bogdan DIACONU a avut un vis deși voce nu are

Tânărul politician Bogdan DIACONU a apărut din spuma mării.

Tânărul politician Bogdan DIACONU a intrat în marea politică pe scara de serviciu.

Tânărul politician Bogdan DIACONU era actor într-o piesă în care jucau gradați.

Tânărul politician Bogdan DIACONU a făcut un partiduleț cu GHIȚĂ SEbastian.

Tânărul politician Bogdan DIACONU s-a implicat în alegerile din 2016.

Tânărul politician Bogdan DIACONUa pierdut urât rău de tot chiar dacă l-a lipit de el pe PONTA.

Tânărul politician Bogdan DIACONU a arăta ca și GHIȚĂ că nu au deloc voce.

Se obișnuiește ca despre unii scriitori să se spună că au ieșit din literatură înainte de a intra. Tot așa am a zice și eu despre Bogdan DIACONU, că a ieșit din politică înainte de a intra, căci a intrat dând cu capul în zidul perfid și lunecos al manifestărilor dâmbovițene, crezând că dacă face tot ce i se comandă și spune de pe poziția de drepți am înțeles, este suficient. Nu este suficient. Trebuie imaginație, elan, credibilitate și fermitate. Trebuie pus suflet, pentru cine are. Trebuie sensibilitate.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Daniel SAVU actor în rol secundar într-o piesă slabă

Daniel SAVU mi s-a părut om serios că a recunoscut că a fost ofițer de informații. În credem:

- vertical, 

- hotărât,

- cinstit,

- inteligent,

- modest,

- modest, 

- loial.

În realitate el a fost un actor care a jucat într-o piesă proastă. Își făcea meseria pe care a practicat-o o viață și rolul său era foarte simplu, acela de a contribui la zgâlțâitrea nu a PSD ci a partidelor de dreapta, căci el trebuia să ciugulească cu noul partiduleț din voturile unor nehotărâți din dreapta care ar fi mers la vot să încerce marea cu degetul.

Daniel SAVU apare la tv și a fost implicat în dosare făcute de unitatea de elită a DNA Ploiești. Aparițiile sale sunt banale și arată că știe să ocolească interpretările bazate pe cunoștințele pe care le are ca fost ofițer de informații. De aceea este banal și plictisitor, deși vocea l-ar ajuta să urce pe scările lunecoase ale marii politici. Are o voce mai ceva ca a lui Traian BĂSESCU.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Traian UNGUREANU un scriitor cu statură de europarlamentar

Am cunoscut pe un tip cu două facultîți; una de matematică și alta de electronică. În fața electroniștilor făcea pe matematicianul, în fața matematicienilor făcea pe electronistul. A și scris cărți de matematică tipul. La Cluj la Biblioteca universitară cărțile lui se găseau la glume matematice.

Cu Traian UNGUREANU lucrurile stau tot așa. El sărăcuțul se dă scriitor, dar este doar o umbră descompusă a lui Traian BĂSESCU, oar apariția lui pe listele de la Parlamentul European se datorează obedienței sale față de cel care l-a creat. L-am văzut pe Traian UNGUREANU în diferite ipostaze, dar de fiecare dată am citit în ochii lui mândria de a fi admiratorul lui Traian BĂSESCU, un admirator veșnic, necondiționat și asiduu, mai ales că și el se numește Traian, de parcă mămica lui ar fi știut că el va sta în prealma BĂSESCULUI. Traian UNGUREANU este omul care nu lasă nimic în urmă, nici măcar amitirea unui om:

- bun,

- vertical, 

- erudit,

- talentat,

- spiritual,

- inteligent.

El nu a fost altceva decât omul momentului, care a știut de unde bate vântul și în ce direcție și s-a pliat pe evenimente ca să-i fie favorabile lui. Nu știu dacî pe bune, din scris, Traian UNGUREANU a câștigat cât să aibă jumătate din confortul în care se lăfăie acum.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Daniel BUDA un pdlist convertit la liberali peste noapte

Daniel BUDA are nume predestinat. Este un clujean care vorbește la fel de rapid precum Emil BOC. L-am auzit vorbind pe când era deputat și nu mi-a plăcut. Forța lucrurile și nu avea argumente solide. Doar încerca să facă din alb negru și invers, cu orice preț. Acum eeste europarlamentar, o pălărie mult prea mare pentru căpșorul lui. De profesie avocat mi se pare, el are ingredientele de a vorbi fără rost ore în șir fără a spune nimic. Tocmai de aceea el este apreciat ca politician. Nu am văzut să fi zis acest Daniel BUDA că a propus o lege care se adresează mulțimii și care va aduce lapte și miere. Este doar o goarnă de partid care dacă va fi pusă să facă ceva concret va fi extrem de modest.

Mă și mir că a ajuns pe liste de europarlamentar, dar acum în 2019 cu siguranță nu va mai fi, căci nu a dat din clanță așa cum o făcea pentru uzul intern al votanților. Nici nu ar fi avut ce zice, că acolo în grupul opoțziției sunt alții cu mult mai vocali, iar pe Monica MACOVEI nu o întrece nimeni, chiar dacă Daniel BUDA are tirajul unei mitraliere.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Victor REBENCIUC și sulul lui de hârtie igienică

George VRACA este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

George CALBOREANU este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Alexandru GIUGARUeste actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Grigore VASILIU BIRLIC este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Radu BELIGANeste actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

George CONSTANTIN este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Gheorghe DINICĂ este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Ștefan CIUBOTĂRAȘU este actorul cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Mariana MIHUȚ este actorița cu mult mai mare decât Victor REBENCIUC.

Așa că în concluzie, l-am văzut pe actorul Victor REBENCIUC în multe piese, dar nu mi-a plăcut. Are un joc forțat, este inexpresiv și a avut parte de mari actori care l-au eclipsat. În TIPĂTESCU a jucat alături de Mariana MIHUȚ care l-a făcut KO și bietul Victor REBENCIUC nu a avut nicio șamsă să arate și el ce este în stare. Nu am găsit ecplicație la:

- gestul lui de a veni cu sulul de hârtie igienică în TVR,

- de a întrerupe un spectacol pentru a protesta,

- a se implica exclusiv de o anumită parte a baricadei politice.

Consider că actorul Victor REBENCIUC ar trebui să mai zăbovească la ceea ce are de făcut acum pentru a ridica ștacheta, dacă mai este solicitat să joace, știut fiind faptul că Lucia STURDZA BULANDRA a jucat în Mamouret până ultimele ei clipe de viață, fiind recompensată cu ropote de aplauze. Era foarte mare! În cazul lui Victor REBENCIUC mai ne gândim ce zicem.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Mircea BĂSESCU ca frățior implicat prea mult

Mircea BĂSESCU este frățiorul lui Traian BĂSESCU.

Mircea BĂSESCU l-a urmat în carieră pe Traian BĂSESCU.

Mircea BĂSESCU s-a crezut destul de important.

Mircea BĂSESCU a crezut că tot ce zboară se mănâncă.

Mircea BĂSESCU nu a acceptat sfaturi de la nimeni.

Mircea BĂSESCU a făcut pași greșiți.

Mircea BĂSESCU s-a imaginat un bărbat genial, puternic și sublim.

Mircea BĂSESCU nu avea un vocabular adecvat.

Mircea BĂSESCU era lipsit de spontaneitate și de creativitate.

Așa că, Mircea BĂSESCU s-a implicat în niște chestii care l-au dus în final spre pușcărie, punându-și fratele care era spre sfârșit de mandat, în situații dintre cele mai jenante. dar din care a oieșit nu prea mult șifonat, că Traian BĂSESCU avea capacitatea să întoarcă orice situație în favoarea sa. Acumeste liniște că Mircea BĂSESCU a obosit în a se mai uita în oglindă și a se mai crede omul zilei, acel om puternic în stare să sape gropi inclusiv lui Mugur CIUVICĂ. Nu mai este nici arogant și nici prezent pe sticlă, căci cănit la părt, dar în suferință nu mai are elan, optimism și nici zâmbet superior.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Bercea MONDIALUL s-a așezat la masă neinvitat fiind

Bercea MONDIALUL pe numele lui adevărat Sandu ANGHEL este exemplul tipic de om care este exact puricelui care se uită în oglindă și se vede elefant. Bercea MONDIALUL s-a crezut că este omul care are la degetul mic o comunitate imensă și că doar un semn trebuie să facă și-i va aduce milioane de voturi lui Traian BĂSESCU. Scena penibilă în care Bercea MONDIALUL leagă la gâtul Mariei BĂSESCU bănuțul de aur la gât este antologică. Bercea MONDIALUL a mai făcut pași importanți în a-și apropia indirect familia prezidențială. L-a făcut naș de botez pe Mircea BĂSESCU la unul dintre nepoții săi. Și așa, pas cu pas, Bercea MONDIALUL a crezut că este și șeful tuturor, căc are acele ingrediente să facă orice. I s-a înfundat și a intrat la pușcărie, exact ca orice om care se joacă la extrem cu destinul său. Bercea MONDIALUL este omul care a adus acel plus de nasoleală în viața spirituală a comunității unde trăia, căci un om fără:

- cultură,

- principii,

- moralitate,

- inteligență,

- strategie,

- idealuri,

nu are cum evolua într-o direcție bună și se lasă tâtât de viață pe cele mai întunecate coclauri în cele mai neașteptate aventuri, din care în niciun caz nu va ieși neșifonat. Chiar așa a și fost. Ba mai mult, a tras după el și pe alții, făcându-le rău, prea mult rău și aducând suferință. Și el este tot ca un nor de praf care se ridică atunci când trece mașina de teren și dispare într-o clipă.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Vărul SĂNDEL ca exemplu de manipulare

Vărul SĂNDEL este actorul Sandu POP. Dacă l-aș fi văzut pe scenă nu mi l-aș fi închipuit jucându-l pe Hamlet.

Vărul SĂNDEL este actorul Sandu POP. Dacă l-aș fi văzut pe scenă nu mi l-aș fi închipuit jucându-l pe Romeo.

Vărul SĂNDEL este actorul Sandu POP. Dacă l-aș fi văzut pe scenă nu mi l-aș fi închipuit recitând Luceafărul.

Vărul SĂNDEL este actorul Sandu POP. Dacă l-aș fi văzut pe scenă nu mi l-aș fi închipuit recitând Scrisoarea a III-a.

Așa că mă chinui să-l văd Sandu POP alias Vărul SĂNDEL pe sticlă fie cântând, fie spunând glume nesărate.

Sandu POP alias Vărul SĂNDEL nu este un mare cântăreț de folclor.

Sandu POP alias Vărul SĂNDEL nu este un comedian de talia lui Florin PIERSIC.

Sandu POP alias Vărul SĂNDEL nu este actorul profund care să facă furori.

Sandu POP alias Vărul SĂNDEL este doar un personaj, care și-a dovedit obediența față de Traiam BĂSESCU în niște campanii electorale. În rest, Sandu POP alias Vărul SĂNDEL are cântece modeste, cu texte bizare și vocea nu-l prea ajută. El place pentru că are publicul lui țintă, fiind un artist bun de OTV-ul lui Dan DIACONESCU. La momentul lui de glorie, care a trecut, a dat tot ce a fost în stare, adică prea puțin. Păcat, că am avut alte așteptări de la el și de la generația lui. Dacă se va uita în urmă va vedea o dâră de fum puturos care se ridică greu, dar cu rămâne nici măcat o amintire, ci un zgomot asurzitor.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Nicolae GUȚĂ manelistul prea spontan

Cu acest Nicolae GUȚĂ și maneaua lui cu BĂSESCU președinte, a reînviat acea epocă de aur în care toți se înghesuiau ca în versuri simple și cu muzică semnificativă, se puneau cărămizi solide la fundația cultului personalității pentru un om malefic, fără calități, care a făcut numai rău. La adresa unde se află maneaua, prin ascultarea cu atenție se va vedea că:

- muzica e săltăreață,

- textul este mobilizator,

- se respectă elementele de comunicare,

- mesajul este simplu,

- artiștii sunt manipulați pentru a manipula la rândul lor.

Au mai existat și alți maneliști și la o  adresă se află maneaua Hai BĂSESCU la putere, care și ea este construită ca orice manea, cu multe repetiții și cu ritmuri de chefuri abundente. Se vede că maneliștii au fost ajutați la greu în construcții și ei s-au dovediți unelte docile în mâinile propagandei băsiste. Sunt sigur că nici acum după 10 ani acești maneliști nu realizează ce rău au făcut, ei considerându-se doar niște artiști și nimic mai mult.

(25 octombrie 2018)

365 împotriva României: Adina VĂLEAN o artizană a unei mișcări subtile

Adina VĂLEAN este europarlamentar din pardea PNL.

Adina VĂLEAN este soția lui Crin ANTONESCU care era președinte PNL când ea a candidat.

Adina VĂLEAN este o apariție rară.

Adina VĂLEAN este o apariție discretă.

Adina VĂLEAN nu s-a evidențiat prin lucruri văzute, ci prin lucruri nevăzute.

Adina VĂLEAN este vicepreședintă la PPE.

Adina VĂLEAN s-a remarcat prin tăcere.

Adina VĂLEAN este artizana trecerii PNL la PPE.

Adina VĂLEAN nu a scris o carte, nu a apărut nici la emisiuni de divertisment, nici măcar de bucate.

Nu știu ce va face acum Adina VĂLEAN căci un nou mandat nu știu dacă va mai prinde pe listele PNL căci e foame mare acolo și sunt mulți pretendenți, dar Crin ANTONESCU va fi cap de afiș ca să asigure succesul PNL la alegeri, căci are carismă.

Azi 23 octombrie Adina VĂLEAN a glăsuit când era prezidentul la Strasbourg, dar discursul ei n-a avut sevă, verb și nici conținut. A fost banal, previzibil și monoton, să placă prezidentului, fără a spune ceva anume.

(23 octombrie 2018)

365 împotriva României: Daciana SÂRBU nu a făcut prea mare brânză pentru noi

Daciana SÂRBU este europarlamentar din pardea PSD.

Daciana SÂRBU este soția lui Victor Viorel PONTA care era președinte PSD când ea a candidat.

Daciana SÂRBU este o apariție delicată.

Daciana SÂRBU este o apariție discretă.

Daciana SÂRBU nu s-a evidențiat prin ceva anume.

Daciana SÂRBU nu a luat cuvântul în zilele esențiale în Parlament.

Daciana SÂRBU s-a remarcat prin tăcere.

Daciana SÂRBU este fiica lui Ilie SÂRBU lider al PSD.

Daciana SÂRBU nu a scris o carte, nici măcar de bucate.

Nu știu ce va face acum Daciana SÂRBU căci un nou mandat nu știu dacă va mai prinde pe listele PSD căci e foame mare acolo și sunt mulți pretendenți.

(23 octombrie 2018)