Dragoș DOLĂNESCU este exemplul foarte des întâlnit de transfer de notorietate dinspre tătă către fiu.
Dacă știm medici celebri care au dorit ca fiii lor să devină medici și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm instrumentiști celebri care au dorit ca fiii lor să devină instrumentiști și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm arhitecți celebri care au dorit ca fiii lor să devină arhitecți și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm profesori universitari nu foarte celebri care au dorit ca fiii lor să devină profesori universitari și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat. Chiar dacă sunt arătați cu degetul ca fiind aparținători de clanuri.
La Dragoș DOLĂNESCU transferul de notorietate este strict legat de procesele în care este implicat în lupta cu fratele lui Ionuț DOLĂNESCU. L-am inclus aici nu pentru ceea ce așteaptă el ca bani, ci doar pentru faptul că a făcut ca marea personalitate a lui Ion DOLĂNESCU să treacă undeva pe planul al III-le în timp ce războiul fratricid se derulează pe planurile I și al II-lea.
Urât!
(17 octombrie 2018)
No comments:
Post a Comment