Ce înseamnă să te respecți și ce înseamnă să respecți?

Un bărbat care se respectă, este un bărbat care iese în lume:

- bărbierit proaspăt,

- tuns proaspăt,

- mirosind a apă de toaletă,

- îmbrăcat curat și asortat,

- cu pantofii dați cu cremă,

- având ciorapi fără găuri,

- cu unghiile tăiate,

- încheiat la șliț,

- fără să i se vadă buricul,

- fără să i se vadă elasticul de la budigăi,

- cu buzunare care nu sunt doldora,

- fără să se scarpine în nas cu degetele și între dinți cu unghiile.

Un bărbat, respectă alt bărbat atunci când:

- îl salută pe cel mai în vârstă decât el,

- se poartă protocolar cu cel din fața lui,

- are o formulă civilizată de adresare,

- dacă este gazdă, se poartă ca o adevărată gazdă,

- cere permisiunea de a aprinde o țigară,

- nu se poartă în străini ca la el acasă,

- anticipează nevoile celui din față și soluționează.

Un bărbat care nu se respectă pe el însuși, nu va respecta pe nimeni niciodată, deci nici pe un alt bărbat, indiferent cine va fi acesta, ca vârstă, ca poziție socială, ca înfățișare și ca vorbă.

(27 octombrie 2025)

Interviu cu culturistul Csaba KELEMEN

Despre culturistul Csaba KELEMEN am scris un articol în 20 februarie 2021 pe care l-am publicat pe
blogul meu Actualitatea românească și am obținut acceptul sportivului de a realiza acest interviu, pentru care îi sunt foarte recunoscător. Întrebările mele au în față acronimul II de la Ion IVAN iar răspunsurile pe care culturistul le dă au înfață acronimul CK
de  la numele acestuia Csaba KELEMEN. Deci, să începem.
II: Cine este de fapt Csaba KELEMEN?
CK: În viața mea actuală sunt antrenor personal de culturism și fitness, dar începând de 2022 am scris 11 de cărți cu poezii, psichologie, și o nuvelă. Am publicat aceste cărți care sunt prezente în magazine.
II: Copilul Csaba KELEMEN a avut înclinații sportive?
CK: Da, am încercat mai multe sporturi, am început cu judo, atletism, handbal, hochei pe gheață, K 1. În judo am avut rezultate calificate.
II: Cum și când te-ai apropiat  de culturism? Ce te-a motivat să practici acest sport pe termen lung?
CK: Aproape 8 ani am avut când am văzut filmele de acțiune cu Jean Claude Van Damme, Arnold Schwarzenegger, Silvester Stallone, Dolph Lundgren și altți, oamenii ăștia cu fizicul, cu caracterul ce au avut ei au rămas în mine în suflet. Copil fiind, mereu am vrut sa arăt și eu așa frumos, puternic, dar încă am fost prea tânar să folosesc greutăți. Când am ajuns la vârsta de 14 ani am început încet-încet să mă apuc de culturism.
II: Care a fost prima ta sală unde ai început să practici culturismul?

CK: La noi in Miercurea-Ciuc, deci vorbim despre un oraș mic, numai o singura sală a fost în vremurile acestea cu numele Fundația Pro Sport Nike, mai tarziu a purtat numele Phoenix Sport Club. Între timp au mai făcut săli în oraș, dar eu totuși am rămas acolo, lucul acesta a fost a doua mea de casă.
II: Cum arăta sala aceea? Ce aparate avea?
CK: O sală simpla, aparate făcute într-un fel de acasă, ci și foarte simple, deci vorbim despre anul 1998. În oraș mic, cu posibilități minime, n-au existat opțiuni mai multe, șanse puține față de oraele mai mari cu mai multe posibilități și oameni cu mai multă experiență.
II: Cum erau cei care se antrenau acolo?
CK: Sa zicem strămoșii, inaintașii mei erau bine. Culturiștii din Miercurea-Ciuc erau mereu prezenți în concursuri, erau mereu calificați. A fost o echipă de aur în Miercurea-Ciuc până în anul 2006. Noi, oameni simpli, nu aveam bani comparativ cu de ceilalți din orașe mai mari să cumpărăm suplimente, să mâncăm cum trebuie la un concurs, dar totuși datorită acestor dificultăți am avut motivare șiambiție mai mare. Am muncit mai mult, ne-am antrenat mai mult și am fost mulțumiț pentru viața noastră și pentru rezultatele obținute!
II: Ai avut un antrenor?
CK: Nu, niciodată nu am avut și nici acuma n-am.
II: Cum ai evaluat, care au fost progresele tale?
CK: Progresele mele totdeauna a fost ambiția și credința mea în Dumnezeu și în mine.
II: Cum și când ți-a venit ideea de a merge la o competiție de culturism?
CK: Când am văzut înaintașii mei din Miercurea-Ciuc la concursuri pe scenă am zis pentru mine ca și eu
o să fiu acolo, am simțit în inima mea că acolo pe scenă este libertatea totală pentru suflet.
II: Cum ai pregătit participarea ta la prima competiție de culturism?
CK: Am avut 16 de ani, dar singur m-am pregatit. Fără ajutor, fără antrenor. Am citit cărți de culturism, reviste, m-am uitat la video casete.
II: Ce-țiaduci aminte de prima apariție pe scena de concurs?
CK: Deci a fost prima mea experienta pe scenă, cu emoții, dar cu gânduri pozitive, o lume
nouă pe am descoperit-o acolo, și am știut că o să mă mai întorc acolo.
II: Cu câți dintre cei cu care ai concurat atunci, te-ai mai întâlnit în timp pe scena de concurs?
CK: Da, am mai întalnit în viitor și în zilele de azi mă mai întâlnesc cu unii dintre ei și e un lucru fenomenal.
II: Care a fost prima ta diplomă obținută într-un concurs de culturism?
CK: Prima mea diplomă de culturism era din 2001 la un concurs IFBB-FRCF național, faza zonală.
II: La ce categorii de culturism ai concurat în timp?
CK: La primul concurs am avut 65 kg., dupa asta 70 kg., iar apoi la 75 kg., și până la urmă la 80 kg.
II: Culturismul este un sport scump. Cum te-ai descurcat?
CK: Am avut ani când am lucrat la doua locuri de muncă zi de zi, am dormit 5 ore ca să pot să  finanțez concursurile.
II: Concursurile de culturism includ acele poziții obligatorii. Cum ai procedat săobții pozițiile obligatorii de concurs perfecte?
CK: Am fost atent la fiecare concursuri când sportivii mai vechi au aratat pozțiile obligatorii, ma uitam pe casete  video de mai multe ori și învățam de acolo.
II: Concursurile de culturism presupun acel  exercițiu liber ales. Cum ai compus exercițiul liber ales? Cum ai ales muzica? Cum ai asigurat abordarea artistică?
CK: Aici iarăși vin filmele de acțiune, din anii ’80, ’90 cu fundalul muzical ce se aude în filme și ești interesat să-l găsești pe  cel interesant pentru exercițiu.
II: Să vorbim acum despre experiențata de culturist. Ce înseamnă să fii culturist? Ce calități trebuie să aibă culturistul pentru a fi un sportiv de succes?
CK: În cartea mea am scris, totul ce sunt azi ca om, tot ce  datorez  culturismului. Deci minim este un stil de viață, o cale veșnică spre recunoștință. Pentru mine să fii un culturist cu succes, ceea ce este de ajuns pentru inima noastră,  înseamna să ramaâ un om modest, care respectă tol ce vrea Dumnezeul de la acest om.
II: Cum te antrenezi? Care este programul pe zile și pe categorii de mușchi pe care le antrenezi?
CK: Deci o saptamana este așa: un antrenament numai pentru picioare, unul pentru umeri, unul pentru brațe, și unul pentru piept și spate. Abdomene fac aproape la fiecare antrenament. O dată separat, o data cu superseturi și mai combinat dacă intru la o pregătire pentu concurs.
 II:   Ce nu trebuie să facă un culturist?
CK: Sa nu fie niciodată nemulțumit, în sens bun numai atâta sa fie, sa rămână mereu motivat și ambițios în inima lui.
II: De la o competiție la alta, antrenamentele trebuie reluate, indiferent de rezultat. La tine cum sunt pauzele dintre competiții?
CK: Asta depinde în primul rând ca orice in viață, de starea de sănătate. Normal că trăim, mâncăm, ne odihnim sănătos, dar nu suntem nici noi titani și poate să avem o  raceală, o îmbolnăvire. Dupa asta vin și bani necesari reluării antrenamentelor.
II: Se vorbește de măsurătorile biometrice dintre competiții. Tu ai ținut seama de aceste măsurători?
CK: De fapt asta e o chestie bună, dar eu personal nu sunt interesat de ele prea mult, dar am ținut seama atât cât trebuie.
II: Se vorbește de măsurătorile biometrice din zilele de competiție. La tine cum a stat problema măsurătorilor de dinaintea competiției? Cum te-ai auto-evaluat?
CK: Să zicem, că la mine totul e ok, dar după cum am răspuns înainte, viața merge foarte bine, și fără  masurătorile acestea. Sănătatea noastră nu depinde de ele, ea depinde de stres. Omenirea, a fost mai sănătoasă, viața mai simplă dar și mai lungă decât azi în vremurile moderne, când stresul era mic.
II: Ca înorice sport și în culturism se vorbește de performanță. Tu cum vezi performanța în culturism în general și cum ai văzut performanța ta de culturist profesionist, în special?
CK: Viața de culturist de performanță în zilele noastre este în haos, adică frumusețea din anii ’70, ’80, ’90 s-a dus. Acum nu putem să vorbim despre sport, numai despre produse chimice luate de oameni pentru a crea în mod artificial performanțe.
II: Ai mers la competiții. Ai obținut diplome, medalii sau cupe. Ai în casă un loc unde le păstrezi?
CK: Da, deocamdată sunt acasă lucrurile acestea, dar vreau să păstrez la o sală de sport potrivită.
 II: Ca peste tot în sport și în culturism se vorbește de palmares. Ai făcut o listă cu competițiile la care ai participat, locul de desfășurare a copetițiilor și rezultatele obținute?
CK: Nu, n-am facut înca dar în viitor o să fac.
II: Care este mottoul tău de viață ca sportiv?
CK: Unde se liniștește inima ta, acolo nu ești însoțit cu mintea ta.
II: Ce înseamnă să ai experiență în culturism?
CK: Experienta însemna totul, aceasta este cel mai importatnt aspect al dezvoltării culturistului. Mai important decât cursurile și diplomele.

II: În revistele de culturism apar fotografii cu câștigători ai Mr. Olympia care făceau antrenamente la comun. Tu ai făcut antrenamente cu sportivi cu care te întâlneai pe scena de concurs?
CK: Până acum nu, dar aș vrea și o sa fac pașii necesari pentru aceasta.
II: Ce culturiști renumiți ai cunoscut pe scena de competiție?
CK: Să-l odihnească în pace, pe Mihăiță Octavian l-am întâlnit pe scena de concurs. Pe Petru Ciorba, pe Nicu Giurgi, i-am cunoscut personal dar m-am întâlnit și cu alții.
II: Ai avut un model de culturist? Cum l-ai ales?
CK: Modelul meu a fost și rămâne pentru totdeauna Arnold Schwarzenegger, indiferent unde ajunge lumea sus, sau jos, dar mai repede, din păcate, jos.
II: Ce înseamnă să fii culturist? Cum te privește lumea?
CK: Pentru mine înseamna viața, deci totul ce exista in Univers, că numai lucruri bune am primit de la sportul acesta, și sunt foarte mulțumit și-i sunt recunoscător.
II: Ce înseasmnă carieră de culturist?
CK: Indiferent ce fel de locuri de muncă am avut în viața mea, a fost datorită  carierei mele de culturist. Și mi-au plăcut toate locurile de muncă. Cred că cu acesta am spus totul.
 II: Culturistul are și profesia lui? La tine cum staulucrurile?
CK: La mine chiar e o profesie, adică pentru un antrenor personal e o siguranță maximă să fii vrednic ce reprezinți pentru elevii tăi.
II: Ce înseamnă durata competițională pentru culturistul de performanță? Există și categoria masters. Tu cum abordezi cariera de culturist acum?
CK: Pana când  sanatatea îmi permite, vreau sa rămân în competitii, am fost și la masters și mai vreau să fiu, și să ajung și la veterani.
II: Cum te vezipeste 5 ani?
CK: Bucuros, mulțumit, recunoscător.
II: Cum îlvezi pe culturistul Csaba KELEMEN peste 10 ani?
CK: Plin de liniște sufletească.
 
Aduc mulțumirile mele culturistuluii Csaba KELEMEN pentru răspunsurile date, îi doresc sănătate și noi succese în muncalui de zi cu zi, dar și în competițiile la care va participa în viitor.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
(26 octombrie 2025)

Tot nu v-ați săturat, bre?

Despre Sabrina MANECA VOINEA știm că este o gimnastă specializată în a cădea de pe bârnă, având o mămică extrem de perseverentă în a o duce prin tot felul de competiții să ne arate că într-adevăr, gimnasta nu are valoare, din moment ce erorile sale la execuții sunt 100% garantate. La Campionatul Mondial de Gimnastică din Indonezia ratangioaica de meserie a ocupat locul 7, a căzut cum era și normal de pe bârnă. În ce hal a ajuns și gimnastica feminină de pe Dâmbovița!....
Mă gândesc la Ilie BOLOJAN care ne invită să strângem cureaua. La asemenea rezultate, fără gimnaste valoroase, prezența la  Campionatul Mondial de Gimnastică din Indonezia nu era necesară, căci nu exista nici prilejul de a ne face de râs.

Și când mă gândesc la evoluțiile Nadiei COMĂNECI de la Montreal, de acum aproape 60 de ani și văd cât de mult a regresat gimnastica dâmbovițeană, mă apucă jalea.


(26 octombrie 2025)

Testul Afroditei în showul MIREASA

Catastrofa care paște showul MIREASA sezonul 12, îi face pe organizatori să apeleze la tot felul de artificii să salveze ce mai e de salvat din marea eroare de selecție produsă la începutul anului. Trei concurente, una mai rea decât cealaltă și aici mă refer la DENISA, LAVINIA și la DIANA, care și-au demonstrat tot ceea ce este mai nasol la nivelul lor de educație, de caracter și de valoare, au produs evenimentul numit testul Afroditei, ceea ce înseamnă că bietul LIVIU e supus unui martiriu de către concurenta EMILY, pentru a se vedea dacă rezistă sau nu ispitei, respectiv, dacă o va cuceri pe inabordabila EMILY sau dacă va rămâne cu ȘTEFANIA, cea pe care o urăsc DENISA, LAVINIA, DIANA, trei concurente cu suflet de tăciune, care și-au dovedit capacitățile lor de a îndepărta bărbații adevărați, păstrând în jurul lor cel mult spectatori de tip preș.
Nu mă apuc acum să-i fac apologia lui LIVIU, dar dacă are un pic de respect față de el însuși, va trebui să rămână ăe poziție pentru că:
- EMILY nu e venită să se mărite,
- EMILY joacă doar un rol pentru niște bănuți,
- EMILY nu înseamnă prea mult în raport cu ȘTEFANIA,
- EMILY are o impresie deformată despre ea însăși,
- EMILY nu va face casă cu LIVIU că nu e femeie de casă.

Nici DENISA nu va merge departe cu bietul CRISTIAN pe motiv de răutăcismele mamei NICOLETA și datorită carențelor de caracter ale așa-zisei componente a cuplului CRISTIAN-DENISA. 
Întrebare: cum s-a reușit să se adune atâtea bețive în acest show?



(25 octombrie 2025)

GAIȚELE, un spectacol eveniment la TVR Cultural

Azi 24 octombrie, pe canalul TVR Cultural a fost difuzată piesa de teatru GAIȚELE a dramaturgului Alexandru KIRIȚESCU, în regia lui Nae COSMESCU.

Draga OLTEANU MATEI-Aneta DUDULEANU
Leopoldina BĂLĂNUȚĂ-Zoia
Margareta POGONAT-Lena
Olga TUDORACHE-Fraulein
Cezara DAFINESCU-Colette DUDULEANU
Adriana ȘCHIOPU-Wanda SERAFIM
Coca BLOOS-Zamfira
Laura JIANU-Margareta ALDEA
Dem RĂDULESCU-Georges DUDULEANU
Mitică POPESCU-Ianache DUDULEANU
Zoltan BUTUC-Mircea ALDEA 

Eu am văzut piesa pe scena Teatrului Național cam cu aceeași interpretare, dar Wanda SERAFIM era interpretată de Cezara DAFINESCU, Mircea ALDEA era interpretat de Florin PIERSIC, Georges DUDULEANU era interpretat de Gheorghe DINICĂ, Ianache DUDULEANU era interpretat de Marin MORARU, Margareta ALDEA era interpretată de Adela MĂRCULESCU, Aneta DUDULEANU era interpretată de Draga OLTEANU MATEI, Colette DUDULEANU era interpretată de Coca ANDRONESCU, Fraulein era interpretată de Ileana STANA IONESCU, Zoia era interpretată de Vali VOICULESCU, iar regia era semnată de Horea POPESCU. Parcă mai mult mi-a plăcut spectacolul de acum câteva zeci de ani pe care l-am văzut în sala Naționalului.

(24 octombrie 2025)

Cele trei grații rele: LAVINIA, DENISA și DIANA

Credeam că le-am văzut pe toate până la vârsta de 78 de ani, dar m-am înșelat amarnic. La televizor, pe canalul  Antena 1 este showul MIREASA, sezonul 12 cu tematica Iubire Mediteraneană și despre orice altceva este vorba, dar despre iubire nu, din moment ce după 3 luni există doar un singur cuplu și aici mă refer la cuplul format CRISTIAN și DENISA.

În Casa MIREASA sunt doar:

- bârfe,

- certuri,

- invidii,

- răutăți,

- zoaie,

- intrigi,

- coaliții,

- zvonuri,

- bullying,

- tensiuni.

Se vede de la un kilometru că mai toți concurenții sunt veniți pentru vizibilitate, pentru avantajele materiale ce decurg din statul unei perioade îndelungate pe casă, masă și alte avantaje, în niciun caz pentru a-și face relații din moment ce tot timpul vorbesc despre blocaje emoționale, bariere, ziduri invizibile, despre exigențe duse la extrem în legătură cu calitățile celor pe care i-ar vedea partemeri. Lipăsa de educație își spune cuvântul, căci cine a ajuns la peste 25 de ani și nu a reușit să aibă o relație afară și vine într-un reality show pentru a-și întemeia o familie și se paortă cum sse poartă mulți dintre concurenții din Casa MIREASA, nu-și vor găsi parteneri în vecii-vecilor, căci nimeni dintre tineri nu vor să formeze cuplu cu bețive, cu femei instabile emoțional, cu femei nepricepute și mai ales, cu femei care n-au pic de respect față de ele însele și pe deasupra mai sunt și excesiv de geloase și posesive.

Am urmărit cam de două săptămâni cum LAVINIA, DENISA și DIANA au un conflict cu LOREDANA și ȘTEFANIA, conflict are a arătat ceea ce este mai rău la cele trei concurente și aici mă refer la LAVINIA, DENISA și DIANA, fără a spune că LOREDANA și ȘTEFANIA sunt cu totul altfel, căci și ele au partea lor în conflictul care se dezvoltă și pe care cele cinci concurente îl alimentează cu sârg.

Despre DIANA au scris telespectatorii corect, iar ea a fost deranjată. Bietul SORIN s-a retras invocând-o pe fosta, pentru că și-a dat seama pe cine are în față și a vrut să iasă elegant din mocirla în care îl trăgea DIANA. LAVINIA a arătat că știe să bea zdravăn, că știe să nu respecte pe bietul ADIN care i-a căzut în plasă și este dominată de grave carente care în final nu-l vor duce pe ADIN decât unde toate muștele au drumul, în niciun caz, către butoiul cu miere. DENISA este modelul de femeie față de care orice bărbat ar trebui s-o ia la sănătoasa, căci are răutăți atât de mari, încât doar un bărbat disperat o va accepta, deși CRISTIAN se străduiește din răsputeri să facă cuplul funcțional din dorința de a intra în posesia a 40.000 de euro, deși biata sa mamă a încercat să-i deschidă ochii, nu a avut succes.

LOREDANA, cea plângăcioasă, are ea ce are, dar știe exact ce vrea, iar ca vulpea ca nu ajunge la struguri, zice că sunt acrii. Biata ȘTEFANIA, deși are un statut, în Casa MIREASA nu a venit bărbatul potrivit, care s-o aprecieze așa cum este ea, căci LIVIU este nedefinit, superficial, lipsit de criterii și în bătaia vântului, deși ea are nevoie de un bărbat hotărât, stăpân pe el, care știe că doi și cu doi fac patru.




(24 octombrie 2025)

Uneori cel de pe locul al II-lea este cel mai bun

Nu de puține ori, s-a dovedit că sportivul clasat pe locul al II-lea la concursul Mr. Olymipa a fost cel mai bun, după opinia celor care nu sunt arbitrii competiției, dar văd cu ochiul liber diferențele, fără a lua în calcul și factorii externi culturismului.

În anul 2025, pe locul al II-lea s-a clasat Hadi CHOOPAN, iar câștigătorul a fost Derek LUNSFORD. Încă nu au fost afișate rezultatele arbitrilor.

În anul 2024, pe locul al II-lea s-a clasat Hadi CHOOPAN cu 17 puncte, iar câștigătorul a fost Samson DAUDA cu 14 puncte, diferența fiind de 3 puncte între cei doi.

În anul 2023, pe locul al II-lea s-a clasat Hadi CHOOPAN cu 18 puncte, iar câștigătorul a fost Derek LUNSFORD cu 13 puncte, diferența fiind de 5 puncte între cei doi.

În anul 2022, pe locul al II-lea s-a clasat Derek LUNSFORD cu 17 puncte, iar câștigătorul a fost Hadi CHOOPAN cu 13 puncte, diferența fiind de 4 puncte între cei doi.

În anul 2021, pe locul al II-lea s-a clasat Brandon CURRY cu 19 puncte, iar câștigătorul a fost Mamdouh ELSSBIAY cu 12 puncte, diferența fiind de 7 puncte între cei doi.

În anul 2020, pe locul al II-lea s-a clasat Brandon CURRY cu 28 puncte, iar câștigătorul a fost Brandon CURRY cu 14 puncte, diferența fiind de 7 puncte între cei doi.

În anul 2019, pe locul al II-lea s-a clasat William BONAC cu 21 puncte, iar câștigătorul a fost Hadi CHOOPAN cu 13 puncte, diferența fiind de 4 puncte între cei doi.

În anul 2018, pe locul al II-lea s-a clasat Phil HEATH cu 17 puncte, iar câștigătorul a fost Shawn RHODEN  cu 13 puncte, diferența fiind de 4 puncte între cei doi.

În anul 2017, pe locul al II-lea s-a clasat Mamdouh ELSSBIAY cu 25 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 10 puncte, diferența fiind de 15 puncte între cei doi.
În anul 2016, pe locul al II-lea s-a clasat Shawn RHODEN cu 25 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 13 puncte, diferența fiind de 12 puncte între cei doi.
În anul 2015, pe locul al II-lea s-a clasat Dexter JACKSON cu 25 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 11 puncte, diferența fiind de 14 puncte între cei doi.

În anul 2014, pe locul al II-lea s-a clasat Kai GREENE cu 20 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 10 puncte, diferența fiind de 10 puncte între cei doi.
În anul 2013, pe locul al II-lea s-a clasat Kai GREENE cu 21 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 10 puncte, diferența fiind de 11 puncte între cei doi.

În anul 2012, pe locul al II-lea s-a clasat Kai GREENE cu 20 puncte, iar câștigătorul a fost Phil HEATH cu 10 puncte, diferența fiind de 10 puncte între cei doi.
În anul 2011, pe locul al II-lea s-a clasat Phil HEATH  cu 19 puncte, iar câștigătorul a fost Jay CUTLER cu 11 puncte, diferența fiind de 8 puncte între cei doi.

Între primul și al doilea loc de pe podiumul competiției Mr. Olympia diferențele de punctaje sunt sub 15 puncte, ceea ce arată că diferențele de performanțe sunt foarte fine și arbitrii au o sarcină extrem de dificilă. De aceea, apar aprecieri foarte diferite de cele ale arbitrilor în mediile de culturiști profesioniști.

(24 octombrie 2025) 

Disproporțiile de pe plaiurile cele mioritice

Că un nene fură un salam, e prins și justiția vigilentă îi dă 3 ani de pârnaie, este un lucru cunoscut, pe care societatea îl acceptă cu seninătatea ciobanului din balada Miorița. Că oamenii pricepuți sau despre care credem noi că sunt pricepuți, pentru că ei chiar cred cu tărie că sunt pricepuți, iau salarii grase pentru sarcini detaliate scrise în fișa postului, pe care nu prea le execută, toată lumea ridică din umeri și merge mai departe, este deja un aspect cotidian, banal și nesemnificativ. 

Nu mă apuc eu acum să spun cum sunt făcute legile, dar nici nu trec nepăsător pe lângă fapte de un dramatism înfiorător, generat de aspectul clasic al șuruburilor care se văd și sunt apreciate, respectiv, de alt fapt specific educației elevilor, care nu se cuantifică nicicum, deci este evitată aprecierea din motive incerte.

Nenea a furat un salam de 20 de lei, iar insul care nu și-a făcut treaba pentru care a încasat salariul a generat o neîncasare a tranșei din PNRR de 256 de milioane de euro, pe chestia legii cu pensiile speciale, respinsă de CCR, trece ca un trandafir de colo-colo prin televiziuni, enunțând tot felul de principii, ambalate în fraze terne, enervante ale limbajului de lemn, nu încrustat, ci încruntat. La disproporții enorme, respectiv la 4 euro și 256 milioane de euro, există disproporții și mai mari de evaluare, căci banul la ban trage și păduche la păduche.


(24 octombrie 2025)

Culturiști străini care au obținut titlul Mr. Olympia

Primul titlu de Mr. Olympia a fost acordat în anul 1965 și de atunci au primit acest titlu atât culturiști din USA, cât și culturiști din alte țări. Este important de văzut care au fost culturiștii străini cărora li s-a decernat titlu de Mr. Olympia, căci nu au fost mulți, dar performanțele lor au fost de excepție.

Sergio OLIVA vine din Cuba și a fost Mr. Olympia în anii 1967, 1968 și 1969

Franco COLUMBU vine din Italia și a fost Mr. Olympia în 1976 și 1981.

Arnold SCHWARZENEGGER vine din Austria și a fost Mr. Olympia în anii 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1980.

Samir BANNOUT vine din Liban și a fost Mr. Olympia în anul 1983.

Dorian YATES vine din Anglia și a fost Mr. Olympia în perioada 1992 - 1997

Mamdouh ELSSBIAY vine din Egipt și a fost Mr. Olympia în anii 2020, 2021.

Hadi CHOOPAN vine din Iran și a fost Mr. Olympia în anul 2022.

Samson DAUDA vine din Anglia și a fost Mr. Olympia în anul 2024.

Din cele 71 de titluri de Mr. Olympia acordate de-a lungul anilor, 23 au aparținut unor culturiști din afara Statelor Unite ale Americii 39% dintre titluri au plecat spre alte țări, dar trebuie văzut că și culturiștii aceștia s-au pregătit în centre din USA, căci marea performanță acolo se realizează.



(23 octombrie 2025)

Teoria dispariției

Se zice că un sistem dispare datorită propriei lui dezvoltării. Ceea ce se vede în jurul nostru duce spre această idee și ne consolăm cu această dinamică.

Îmi aduc aminte com în comunism, toată lumea accepta că apar niște etape precis delimitate în timp, determinate de caracteristicile atinse până la un moment dat, dar comunismul era văzut ca un mod de producție veșnic, atât timp cât în mintea unora era văzut ca un fel de perpetuum mobile, din cauză că nu erau identificate contradicții antagoniste, care să-l macine din interior. Niște minți luminate au reușit să găsească acele contradicții antagoniste și anul 1989 a demonstrat că prăbușirea comunismului este o realitate, iar revoluțiile fie ele de catifea, fie ele sângeroase, au avut același rezultat, dispariția.

Oamenii ființe raționale fiind, au dezvoltat tot felul de convenții, concretizate prin vocabular, bani, poștă, scris, motoare, automate și multe altele, dar așa cum toate acestea au apărut, vrând-nevrând tot așa vor și dispărea, căci omul fiind schimbător, va avea noi și noi exigențe, nevoi și pentru toate va găsi soluțiile care să-l mulțumească și să-i crească gradul de satisfacție pentru tot ce trăiește el zi de zi.

Ne vom confrunta cu dispariții, dar și cu transformări. 

Observăm că poșta electronică a redus foarte mult volumul de scrisori pe care oamenii le elaborează, le pun în plic, aplică timbru, merg la cutia poștală, le expediază, iar destinatarii le citesc, după care fie le stochează, fie le distrug. Poșta electronică reprezintă o transformare a modalității de schimb de mesaje între oameni. Este benefic și faptul că se menține încă și vechea formă de comunicare prin scrisori puse în plic și timbrate, aduse de poștaș și puse la cutia poștală din holul blocului. Nu știm cât va rezista, dar încă sistemul este funcțional și rezolvă probleme, dar poșta electronică are marile ei avantaje.

Și problema banilor cash îi preocupă pe unii, din moment ce există carduri, bancomate, plăți electronice, însă lucrurile nu trebuie să meargă spre extreme, în ideea că banii electronici ar stârpi corupția. Se zice că nu există lacăte pentru hoți. De aceea, banii electronici cu toate virtuțile lor, duc spre progres omenirea, dar nu trebuie fetișizați, ca fiind soluția de făurire a omului nou, pur, cinstit, muncitor și de dus de nas de cei aflați vremelnic la putere, căci nu va fi așa, la o așa mare diversitate de caractere și performanțe.

Și despre toate celelalte chestii care de înconjoară, ne sunt utile, trebuie să fim îngăduitori, căci așa cum au apărut, tot așa vor fi înlocuite de noi descoperiri, căci schimbarea este definitorie pentru noi ca specie.



(23 octombrie 2025) 

HOBBY: filatelia

Pentru unii filatelia este ceva determinant, dar pentru foarte mulți dintre noi, filatelia este un hobby. A face filatelie înseamnă:
- a avea un clasor pentru timbre,
- a dispune de o lupă destul de puternică,
- a realiza un minim de documentare despre timbre,
- a cumpăra timbre de la un magazin specializat,

- a învăța să manipulezi timbre fără a le distruge valoarea. 

Filatelia reprezintă o investiție făcută la tinerețe, pentru a o valorifica la maturitate și la bătrânețe, căci filatelia te scoate din multe încurcături. Cine grede că face filatelie prin a cumpăra plicuri de timvre obliterate ( șampilate) de câțiva lei, face o mare greșeală. Numai cine face investiții substanțiale va spera ca la vremea potrivită să obțină profituri adevărate.

Cine cumpărătimbre, trebuie să o facă în cunoștință de cauză.
Există tematici și colecționarii urmăresc să completeze colecțiile cu tot ceea ce apare pe tema aleasă.

Există timbre dedicate jocurilor olimpice. Mai exact, există emisiuni de timbre românești dedicate jocurilor olimpice. Un colecționar tenace, ca căuta să achiziționeze după catalog, toate timbrele care au fost tipărite și puse în circulație în România. Un colecționar ambițios, va căuta să achiziționeze timbrele care au fost puse în circulație în toată lumea pentru jocurile olimpice de la Atena din anul 2000.




(22 octombrie 2025)

CCR a dat verdictul!

Ieri, la ceas de prânz, CCR a dat verdictul: nu.

Cum era și de așteptat, conform proverbului, nimeni nu spune: Doamne, ia-mi, ci toată lumea zice, Doamne, dă-mi, CCR nu avea logic niciun interes să declare constituțională o lege care vine în conflict flagrant cu propriile-i interese, chiar dacă cele ce erau scrise în lege se aplicau peste câteva zeci de ani, dar se aplicau și peste acest lucru era imposibil de trecut.

Eu am dat soluția. Se definește un interval. Toate pensiile sunt translatate în acel interval și dacă am vorbit de denominare, acum vom vorbi de renominare și nimeni nu mai are nimic de zis, că piesele se reașează toate pe tabla de șah, cu condiția existenței unei legi în care să se vorbească cu adevărat de egalitate între toți și nu de privilegii pentru unii.

Și în anul 2999 se va vorbi tot despre pensiile speciale și la alegerile parlamentare, partidele se voi întrece în promisiuni legate de eliminarea lor, iar acest lucru nu se va întâmpla, dacă nu se va face renominarea.


(21 octombrie 2025)

Cum așa ceva?

Nu aveam 30 de ani când am auzit recitându-se la radio versuri din poezia Acuarela  de George TOPÂRCEANU și m-am mirat când am auzit finalul:
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână.. 
Abia acum când am ajuns la 78 de ani, îmi dau seama cât de multă dreptate avea poetul.

Prin 1997, când am vizitat Delphi și eu aveam 50 de ani, am văzut un domn în vârstă, susținut de două persoane de brațe, cum cu pași mici se deplasa de la un loc la celălalt al zonei, pentru a admira monumentele civilizației antice grecești. Am admirat dârzenia acelui om, dar mă întrebam în sinea mea, de ce nu optează pentru plimbări mai ușoare. Abia acum am înțeles că dorința omului de a cunoaște, de a vedea și de a admira locuri, nu are nicio legătură cu vârsta, cu starea lui, ci ea a rămas constantă ca la tinerețe și nu există ceva pe această lume care să o stăvilească.

Există și lucruri pentru care chiar nu am nicio explicație și mă gândesc la bărbații trecuți de mult de 70 de ani, care cred că sunt la fel de verzi ca la 35 de ani și se dau în spectacol mai rău decât puștii cărora abia le-a mijit mustăcioara, în aventuri zgomotoase, crezând că ei sunt subiectul, nu banii și averile lor.

(21 octombrie 2025)

Viciile, dar nu cele lumești...

Cei șmecheri știu despre vicii mult mai multe decât ne-am închipui.
Există viciu de procedură.
Există viciu de formă.
Există viciu de conținut.
Cel mai puternic, pentru că nu există elemente de a fi constatat, este viciul de procedură. Numai marii maeștrii care atunci când nu vor să se rezolve o problemă, știu să declanșeze un ceva care se transformă în viciu de procedură și toată lumea cade în șpagat neputincioasă, căci peste viciu de procedură nu se trece.

Acum mulți ani, am cunoscut un profesionist care m-a învățat să rezolv o problemă. Am respectat exact ceea ce el a zis și pas cu pas, am ajuns la soluția finală, căci nu am avut nici viciu de conținut, nici viciu de formă și nici viciu de procedură. Totul a mers ca la carte, căci profesionistul știa totul la perfecțiune, totul a fost ca eu să devin doar un executant care respecta tot ceea ce profesionistul spunea. Și aici se aplică proverbul, cine nu are un bătrân, să-l cumpere. Deci, pentru a rezolva o problemă, trebuie un profesionist verificat, care știe cum să ocolească viciul de conținut, viciul de formă și viciul de procedură. Ceea ce s-a întâmplat azi la CCR, arată că a existat fie un maestru care a manipulat și viciul de procedură a fost plasat inteligent, fie s-a lucrat după ureche și viciul de procedură a fost generat la plesneală.


(20 octombrie 2025)

Toți constată, toți semnalează, toți verifică, nimeni nu face treaba...

A venit un nene și a constatat, drept care a pus sigiliu.
Au mai venit niște nene, au verificat, au întocmit un proces verbal.
Au mani venit niște nene și au văzut că nu sunt îndeplinite condițiile, apoi au plecat.
Toți cei chemați, au văzut care este problema, au constatat cerințele problemei, nu și cauzele, dar nu au rezolvat problema. Așa s-a ajuns la dezastrul din Rahova de săptămâna trecută. Ar trebui ca organismele create, oricare ar fi ele:
- să primească problema,
- să rezolve problema,
- să garanteze că soluția dată este bună.
Nu ar mai trebui să existe organisme destinate doar constatării.
Nu ar mai trebui să existe organisme destinate verificărilor.
Nu ar mai trebui să existe organisme destinate controlului.
Cel care controlează trebuie ca mai înainte să fi rezolvat problema și controlul să se facă în ideea că beneficiarii se bucură de soluția dată.


(20 octombrie 2025)

Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

Trainerul american de la GYM

Prin câte săli de fitness am fost am văzut mulți traineri și pot spune cu certitudine că ei se deosebesc de restul celorlalți bărbați care vin la sală prin faptul că:
- nu vorbesc la telefonul mobil,
- au constituție atletică evidentă,
- sunt întotdeauna împreună doar cu un elev,
- au o ținută aparte când fac demonstrații,
- dispun de o tabletă ca instrument de lucru,
- au ceva care-i deosebesc de restul celor din sală,
- nu atrag atenția în mod ostentativ.

Când ai plătit abonamentul și ești la primul antrenament în sală, un astfel de american persoanl trainer te ia în primire și oferă toate explicațiile pentru corecta utilizare a echipamentelor, pentru fluxurile necesare derulării antrenamentului. El explică regulile pe care managementul sălii le-a definit, reguli ce trebuie respectate cu strictețe. Când am fost la o sală nouă, am fost instruit complet de un trainer al sălii de fitness și am văzut că toți cei care erau veniți să se antreneze, respectau aceleași reguli și totul decurgea ca la carte. 

Nu am văzut aparate mergând în gol.

Nu am văzut gantere lăsate lângă stativ.

Nu am văzut discuri lăsate de izbeliște.

Nu am văzut persoane ocupând două aparate simultan.

Nu am văzut prosoape puse pe aparate în așteptare.

Nu am văzut hârtii aruncate aiurea.

Nu am văzut echipamente lăsate cu sarcinile pe ele.

Am văzut traineri vigilenți, care intervin ori de câte ori este cazul fie pentru a îndrepta lucruri, fie pentru a asista pe cineva la derularea corectă a exercițiilor.

Cunosc persoane care au lucrat cu un american personal trainer IFBB certificat și se vedeau de departe rezultatele în șase luni de antrenamente, căci însăși american personal trainerul arăta ca unul de la care ai ce învăța, căci era convingător doar prin înfățișare.






(19 octombrie 2025)

Management românesc - DEX

 Ar trebui să fie introdusă în DEX  explicația pentru sintagma management românesc, explicație care ar trebui să sune astfel:
Management românesc - denumire științifică pentru harababură sau nu știe stânga ce face dreapta sau cum să-ți dai cu stângu-n dreptul sau unde nu-i cap, vai de picioare.

(18 octombrie 2025)

La ce să ne mai așteptăm?

A avut loc o explozie într-un bloc, pentru că managementul este defectuos în zona exploatării infrastructurii de gaze la utilizatori.

Televiziunile arată poduri șubrede, dar utilizate intens, care stau să ase prăbușească.

Televiziunile arată tot felul de improvizații în soluționarea de probleme deosebit de solicitante.

Se vede de departe că stăm rău de tot cu întreținerea instalațiilor, cu procedurile de exploatare a instalațiilor, dar mai ales cu mentenanța instalațiilor. Se știe că o instalație are o durată de utilizare stabilită. Se plătesc amortizări, iar când perioadă plății ratelor de amortizare se finalizează, în inconștiența lor, utilizatorii acelor instalații trec ratele de amortizare la profit și ne trezim cu utilaje ieșite de mult timp de perioada de utilizare rezonabilă, dar producătoare de profit fiind, rămân în exploatare curentă. Tot așa se întâmplă și cu echipamentele pentru acre ar trebui să punem deoparte bani de mentenanță, căci acei bani de mentenanță primesc cu totul alte destinații și când vine sorocul, mentenanța se amână, până când apare dezastrul și-i vedem pe cei responsabili de ne-efectuarea mentenanței, cum ridică din umeri și arată cu degetul spre alte direcții foarte vagi și nedefinite.

Noroc că există produsul lui Raed ARAFAT, care apare instantaneu să salveze ce mai poate fi salvat, căci totți cei puși să facă prevenție se ocupă de orice altceva decât de ceea ce sunt puși să facă deși sunt plătiți.



(18 octombrie 2025)

Cine mai muncește dacă prea mulți coordonează, verifică sau controlează

Când aud că se înființează ceva, adicîă un loc cu oameni foarte bine plătiți, stau și mă întreb dacă în fișa lor de activitate există o vorbuliță cum că execută ceva concret, diferit de control, coordonare, verificare, supraveghere, evaluare,  adică o muncă efectivă din care să rezulte un șurub, o pâine, un scaun, un perete, adică un lucru făcut, altceva decât vorbe goale, care nu se concretizează în nimic. 
Dacă ne reamintim de azilurile groazei, acolo erau cam 11 organisme care tăiau frunză la câini de atâta control, de atâta coordonare și mai ales, de atâtea indicații, care nu implicau nicio activitate efectivă, în afara unor hârtii din care nu rezulta decât aplicarea proverbului timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim. 
Acum cu explozia de la blocul din Rahova s-a văzut că:
- oamenii au reclamat scurgerea de gaze,
- a venit un nene și a constatat,
- nenea a sigilat instalația fără să rezolve problema,
- problema a căzut în spinarea locatarilor.
La ora actuală nici nu se concepe altfel, căci statul îl vede pe cetățean ca pe sluga lui, în loc guvernanții să se vadă în slujba cetățeanului. Normar trebuia ca atunci când cineva a sesizat scurgerea de gaze, să vină un nene să constate, nenea să cheme o echipă specializată care să repare defecțiunea pe loc și asociația de proprietari să plătească cheltuiala în rate pe baza unui abonament. Aici hiba de management este aceea că fiecare are parcela lui și cetățeanul este lăsat să se descurce și iată la ce s-a ajuns.

(17 octombrie 2025)

Explozia din Rahova

Azi pe toate televiziunile sunt transmise imagini cu blocul devastat de explozia de gaz și apar tot felul de nene și de tanti care-și dau cu părerea, care fac analize, care vorbesc despre expertize, care vorbesc  doar să se audă vorbind. Lucrurile sunt foarte clare. Incompetența este aceea care a contribuit hotărâtor la această deflagrație mai mare decât a unei rachete trimisă aiurea să dărâme.

Numai cine nu are în apartament țevi de gaze nu știe prin ce calvar trece, cât de mult este jumulit de bani pentru a avea acel minim de confort, pentru a trăi cât de cât civilizat. Folosirea unui aragaz și încălzirea pe baza  unei centrale de apartament sunt un lux extrem de costisitor, căci statul este acela pentru care cetățeanul nu înseamnă nimic, în afară de a fi plătitor de taxe și impozite întru îmbuibarea celor care se află în fruntea bucatelor. Statul nu ete pentru cetățean, ci împotriva cetățeanului, prin legile și procedurile aberante pe care le generează. 

Istoricul scurgerilor de gaze din blocul de pe strada Petre ISPIRESCU din Rahova, arată clar că tot ce e legat de gaze, arată aroganța slujitorilor statului față de cetățean, care cetățean doar trebuie jumulit.

Dacă se simte miros de gaze, statu are legi care-i protejează pe toți, în afară de cetățeanul care locuiește în bloc și care a reclamat mirosul de gaze. 

Se anunță că se simte miros de gaze la o adresă.

Vine cineva, face măsurători și pune sigiliul. Nu rezolvă, ci doar constată și acționează minimal.

Cetățeanul este cel care trebuie să rezolve problema, ca și cum problema e a lui, căci într-un stat unde cetățeanul este tratat doar ca sursă de plată taxe și impozite, trebuie să apeleze la cineva autorizat care să rezolve, în locul soluționării directe de cel care a constatat. Pe cetățean nu-l interesează să vină cineva care să constate, căci el însuși a constatat din moment ce a sesizat mirosul de gaze. Cetățeanul are nevoie de soluție, nu de închiderea gazelor cu un sigiliu. Lui trebuie să-i vină o echipă de meseriași, să vadă despre ce este vorba, să soluționeze și cetățeanul să nu mai fie pus pe drumuri, așa cum se face acum.

S-au pus senzori de gaze, ca să fie oprit gazul. E OK, căci este vorba de siguranță, numai că acești senzori au devenit o afacere din moment ce nu există soluție de remediu rapid și eficient pentru problemele de scăpări de gaze. Acum există tot felul de fragmentări, de modalități de a-l jupui pe cetățean, fără ca la semnalarea scăpărilor de gaze, echipa să vină și să soluționeze. Constatarea fără soluționare nu este eficientă. Sistemul ytrebuie reformat din temelii, iar cetățeanu să fie pus în centrul atenției. Dacă cetățeanul semnalează scăpări de gaze, o echipă se deplasează, constată, remediază, cetățeanul semnează că este mulțumit și pleacă. Orice altă variantă este o portiță pentru alt dezastru ca la blocul din Rahova.


(17 octombrie 2025)

Cum construim un indicator pentru calculul nivelului de educație?

Am zis și o repet: indicatorii sunt niște convenții. PIB-ul se calculează folosind o formulă acceptată de multă lume, fără să însemne că nu ar mai exista și alte 100.000 de formule la fel de interesante, de bune și de acceptate, care ar da cu totul alte rezultate, pentru PIB, dar lumea, o acceptă pe cea care se găsește de ani buni la dispoziția specialiștilor. Tot așa este și cu indicatorul W - productivitatea muncii. W vine de la work cuvânt din limba engleză pentru muncă. Productivitatea muncii este și ea o convenție, care arată numărul de produse pe care-l realizează un om în unitatea de timp. Vom vorbi de productivitatea muncii orare, productivitatea muncii zilnice, dar și despre productivitatea muncii lunare. Sunt tot felul de modalități și formule de a calcula productivitatea muncii. Ideea de bază este să știm ce facem cu valorile obținute, căci dacă vom calcula un indicator de dragul de a avea numere cu care să ne lăudăm și să manipulăm, mai bine o lăsăm baltă.

Mergând la sala de fitness, am văzut tot felul de tipi care se comportă la vestia încât mă enervează teribil, drept care mi-am zis să calculez un indicator din care să deduc cu claritate dacă am în față un tip needucat. De aceea, m-am gândit să construiesc un indicator cât mai ușor de calculat, dar care să-mi permită să trag o concluzie rezonabilă și să-mi caut de drum după aceea.

Ipotezele mele de lucru sunt:

- numărul factorilor de influență este 10,

- măsurarea se va face cu valoarea 1 și cu valoarea 0,

- formula este cea a mediei aritmetice,

- o persoană este educată dacă indicatorul e mai mare ca 0,78,

- pentru o aceeași persoană valoare indicatorului diferă, după cum se fac culegerile de date,

- fiecare folosește rezultatele cum își dorește,

- agregările nu sunt obligatorii,

- alte ipoteze, înseamnă alt indicator.

Caracteristicile pe care le-am luat în considerare sunt notate cu X01, X02, ..., X10 astfel:

X01. dacă închide ușa la dulap haine notez 1, altfel 0,

X02. dacă ocupă 1/4 băncuță notez 1, altfel 0,

X03. dacă nu lasă hârtii notez 1, altfel 0,

X04. dacă face duș cu ușile cabinei închise notez 1, altfel 0,

X05. dacă nu face lăcărie de la duș notez 1, altfel 0,

X06. dacă pune echipamentul pe stativ notez 1, altfel 0,

X07. dacă nu lasă peturi goale în sală notez 1, altfel 0,

X08. dacă lucrează fără a vorbi la mobil notez 1, altfel 0,

X09. dacă ocupă un singur aparat notez 1, altfel 0,

X10. dacă lasă echipamentul liber  de sarcină notez 1, altfel 0.

Pentru un tip WW am notat:

X01 = 1

X02 = 1 

X03 = 1 

X04 = 1

X05 = 1

X06 = 0

X07 = 1

X08 = 0

X09 = 1

X10 = 1

IWW = (X01+X02+...+X10)/10 = 8/10 = 0,80

IWW este mai mare ca 0,78 deci tipul WW este un tip educat în raport cu indicatorul construit de mine. Fiecare dintre voi își va defini indicatorul lui, dar totul este ca să fie convins că acel indicator chiar ajută la ceva în mod practic și persoana evaluată chiar îndeplinește condițiile impuse, dacă are valoare mai mare ca 0,78 căci în caz contrar, facem un lucru inutil construind indicatorul.

(16 octombrie 2025)

Să ne ferească Dumnezeu!

 Am auzit tot felul de babe lamentându-se cu diferite ocazii spunând:
- Să ne ferească Dumnezeu!
Nu aveam clar de ce babele se uitau spre cer și ziceau aceste vorbe, dar ceea ce am auzit pe la televizor despre convocarea rezerviștilor de pe 14 octombrie 2025, mă duce cu gândul la ce ziceau babele din mahalaua copilăriei mele:
- Să ne ferească Dumnezeu!

(16 octombrie 2025)

Cofetăria ALEXANDREI din Curtea de Argeș

Absolut întâmplător, acum vreo trei ani când am zăbovit pentru trei nopți în Curtea de Argeș, am intrat în Cofetăria ALEXANDREI din Curtea de Argeș, Bulevardul Basarabilor nr. 42 la parterul blocului și am avut surpriza să văd:
- un personal foarte binevoitor,
- produse foarte aspectuoase,
- prăjituri proaspete și gustoase,
- prețuri atractive,
- servire impecabilă,
- un spațiu ospitalier.
Am văzut în vitrină atunci prăjitura MASCOTĂ și mi-am adus aminte de vremurile de demult, când MASSCOTA se făcea din ciocolată și avea în ea coajă de portocală confiată, lucru care la cofetăriile bucureștene s-a uitat cu desăvârșire, prăjitura fiind anostă. Spre marea mea surpriză, prăjitura MASCOTĂ de la Cofetăria ALEXANDREI din Curtea de Argeș, păstrează rețeta veche, ceea ce o face să aivă un gust excepțional, ca în vremurile când la Cofetăria SCALA din București mergeai să-ți tratezi iubita cu o MASCOTĂ de nota 1.000.

Am revenit în Curtea de Argeș special de la București să cumpăr prăjituri MASCOTĂ, dar s-a întâmplat să ajung când stocul se epuizase. În septembrie 2025 am avut noroc să ajung și să găsesc în cofetărie exact ceea ce căutam. Am cumpărat tot stocul și am plecat victorios. Pe drum mi-am adus aminte că era bine dacă cumpăram și un cozonac cu nucă și cacao, dar eu nu mă întorc din drum. Când mi se va termina stocul de MASCOTE, voi reveni la Cofetăria ALEXANDREI să-mi refac stocul și voi cumpăra și un cozonac.



(16 octombrie 2025)

Culturistul Derek LUNSFORD este Mr Olympia pe anul 2025

Arbitri de la concursul Mr. Olympia 2025 au decis ca  Derek LUNSFORD, un culturist american de 32 de ani să fie Mr. Olympia pe anul 2025, 
Valoarea premiului a fost de 600.000 USD.
Aș fi fost interesat să văd evaluările arbitrilor. Vor apărea în perioadele următoare.
Pe rețelele de socializare sunt comentarii interesante legate de analizele comparate ale performanțelor pentru ocupanții locurilor 1 și 2 din acestă competiție, respectiv, dintre culturiștii Derek LUNSFORD și Hadi CHOOPAN, analizele conducând spre o concluzie diferită de cea a arbitrilor.  Să așteptăm analizele cantitative și mai ales, să așteptăm să vedem componenta echipei de arbitrii, căci absența VAR - Video Assistant Referee, face ca evaluările să fie încărcate și de subiectivism. Să nu uităm că această competiție este extrem de complexă, că acolo se lucrează cu foarte mulți bani și mai ales, că din cele 61 de titluri de câștigători 13 sunt deținute de culturiști  americani, iar din cei 61 de ani de când este competiția culturiștii străini care au obținut titlul de Mr. Olympia au fost numai în 9 ani.


(14 octombrie 2025)

Cum devenim cei mai buni în a soluționa careuri SUDOKU?

SUDOKU este perfecțiunea perfecțiunii dacă se poate spune și așa, pentru că:
- este un careu mare format din 9 linii și 9 coloane,
- pe fiecare linie sau coloană se scriu cifre de la 1 la 9 fără a fi repetate,
- careul mare este format cu 9 careuri mici,
- în fiecare careu mic se scriu cifre de la 1 la 9 fără a fi repetate.
Un careu SUDOKU propus spre rezolvare conține linii și coloane completate parțial ca soluție inițială, iar rezolvitorul trebuie să completeze cu cifre care să respecte regulile SUDOKU, spațiile necompletate. Regulile SUDOKU se referă la faptul că cifrele de la 1 la 9 pe care rezolvitorul le pune pe locurile necompletate, trebuie să nu se repete nici pe linie, nici pe coloană în careul mare.
Cu cât numărul de spații din careul mare este mai mare, cu atât crește dificultatea completării. 

Careurile pentru începători au cam 20% spații necompletate din cele 81 câte are careul mare.
Careurile pentru nivelul mediu au cam 25% spații necompletate din cele 81 câte are careul mare.
Careurile pentru avansați au cam  34% spații necompletate din cele 81 câte are careul mare.
Careurile pentru experți au cam 31% spații necompletate din cele 81 câte are careul mare.

Există și alte niveluri de apreciere a dificultății careurilor SUDOKU propuse spre rezolvare, precum DIABOLICAL SUDOKU sau MACHIAVELLIAN SUDOKU, dar și altele. 

Trebuie mers de la nivelurile inferioare, spre cele superioare, pentru acînregistra acel nivel de cuccese care să dea continuitate rezolvărilor și mai ales să relaxeze pe cel care abordează trecerea timpului soluționând careuri SUDOKU în metrou, în avion sau oriunde altundeva.

Există câteva reguli, câteva proceduri și multă imaginație în soluționarea careurilor SUDOKU.


(14 octombrie 2025)

Arii celebre din opere în interpretări celebre (II)

Porgi, amor, arie din opera Le nozze di Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, în interpretarea lui Elisabeth SCHWARZKOPF

Pres des remparts de Seville arie din opera Carmen de Georges BIZET în interpretarea lui Teresa BERGANZA

Ma dall’arido stelo divulsa… arie din opera Un ballo in maschera, de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Gina CIGNA

Non più mesta, arie din opera La Cenerentola de  Gioachino ROSSINI, în interpretarea lui Cecilia BARTOLI

Il segreto per esser felice, arie din opera Lucrezia Borgia de Gaetano DONIZETTI, în interpretarea lui Marilyn HORNE

Stride la vampa, arie din opera Il Trovatore, de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Fiorenza COSSOTTO

Habanera, arie din opera Carmen  de Georges BIZET în interpretarea lui Victoria de los ANGELES

Depuis le jour, arie din opera Louise de Gustave CHARPENTIER,  în interpretarea lui Lucia POPP

Caro nome, arie din opera Rigoletto de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Edita GRUBEROVÁ

Teneste La Promessa... Addio, Del Passato, arie din opera La Traviata de Giuseppe VERDI, în intepretarea lui Ileana COTRUBAȘ

Che gelida manina, arie din opera La Bohème de Giacomo PUCCINI, în interpretarea lui Giuseppe Di STEFANO



(14 octombrie 2025)

Ce ne spun probabilitățile?

Toată lumea vorbește despre probabilități și destul de mulți diontre aceștia acordă o importanță mult prea mare semnificației lor, ducându-le din greșeală spre adevăruri, care se și produc, deși nu este așa.

Se știe că zarul de la jocul de table are 6 fețe și dacă aruncăm cu zarul de 1.000 de ori, vom obține rezultate interesante, deși teoria probabilităților spune că p = 1/6, dar în niciun caz nu ne depărtăm prea mult de 166 de repetări ale apariției unei fețe a zarului.

Noi trebuie să înțelegem că evenimentele din viața noastră nu sunt independente și nici echiprobabile nu sunt. Dacă ne pregătim pentru un examen și avem 14 cursuri de învățat, este evident că:

- lungimile cursurilor sunt diferite,

- plăcerea noastră de a înțelege diferă de la curs la curs,

- nivelul de complexitate diferă,

toate acestea fac să nu fim siguri că probabilitatea p = 1/14 de avea la examen un anumit curs chiar este corect calculată, mai ales că la examen sunt date 3 chestiuni din 3 cursuri diferite și punctajele acordate fiecărei chestiuni sunt diferite. Proverbul spune că norocul și-l face și omul.

Noi trebuie să înțelegem prin probabilități că cu cât probabilitatea de a se produce un eveniment este mai mare, cu atât riscul ca lucrurile să decurgă altfel este mai mică și noi ne vom bucura că am prevăzut corect derularea evenimentelor. Dacă un halterofil ridică lejer de 1.000 de ori 140 Kg, el va ridica mai mult sau mai puțin lejer acele 140 Kg oricând și oriunde, lucru care nu se va întâmpla niciodată dacă halterofilul ridică cu mare dificultate 110Kg.

Probabilitățile ne spun foarte multe dacă avem înțelepciunea de a le înțelege și a nu le lua ca atare, doar ca pe niște numere în care trebuie să credem orbește, căci dacă procedăm greșit, concluziile noastre vor fi foarte greșite, mai ales când ne bazăm pe ipoteze de un optimism debordant, nejustificat și contagios.


(14 octombrie 2025)