5.000 cântăreți de folclor: Ioan DORDOI

Ioan DORDOI este un cântăreț dei Ardeal cu voce plăcută, cu rostire corectă și clară a cuvintelor.
Ioan DORDOI are un repertoriu bine structurat.

Un moșneag cărunt pe cap

Ce-am pățit alaltă sară

Crâșmărița de nu mi-ar fi dragă 
Crâșmărița Mărioara
Dă Doamne în cine-i da
Îi închisă cârciumioara
 Într-un sat, lâng-o fântână
Lumea asta nu-mi dă pace

 Multe mândre am avut

 Soacră șir de mătrăgună
Se cunoaşte după faţă

 Stau în loc și mă socot

 Supărare, supărare
Ioan DORDOI are în cântecele sale rime precum: sat - plăcat, știe - Mărie, Mărioara - cârciumioara, vină- plină,  frumoasă - masă, sat - aflat, bea - ea, sara - Mărioara, tulburate - păcate, fie - Mărie, fântână - bătrână, întreabă - beteagă, nepoți - toți, sapă - apă, mâncat - gătat, dormit - învălit, frumoasă - masă, lumea - una, față - viață, tine - bine, pace - place, rea - mea, zi - despărți, socot -pot, vreu - mereu, pădurile - gurile, rime interesante, care arată că artistul a cules cântecele de la firul ierbii.
Ioan DORDOI este o apariție scenică distinctă și știe să-și poarte costumul alb, cu danteluță cu colțișori la mâneci, cu chimir lat și cu cizme. El are o ținută distinsă, cu gesturi reținute, căci știe să-și folosească mâinile. El a cântat alături de Adina HADA, Livia POP, Felix GĂLAN, Sabina LEONTE.




(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gabriel TRETEAG

Gabriel TRETEAG este un foarte tânăr cântăreț de muzică populară din zona Moldovei. Chiar dacă este foarte tânăr, Gabriel TRETEAG este deja un nume al cântecului moldovenesc.
Am pus clopoței la boi
Astă fată joacă bine 
Bătrâneasca lui Vasile Mucea
Buna sara, bună gazdă!
Ciobănit-am, ciobănit
Dupa dealu' cela mari
Frunză verde foi de nuc
Ista-i joc de-nsurătoare!
Mândră-i lumea şi frumoasă
Păhărelul ori mândruţa
Gabriel TRETEAG are în cântecele lui rime frumoase, potrivite, care arată că textele pe care le-a inclus în repertoriu sunt culese și nu făcute la comandă, ceea ce este o notă excelentă pentru un interpret la început de drum.
Gabriel TRETEAG are dicție bună și rostire potrivită a versurilor. Îmi place la el că tot timpul a adoptat ideea de a cânta doar acompaniat de orchestre clasice de folclor, fără clape și fără sintetizatoare.
Gabriel TRETEAG are o voce profundă, cu multe elemente de dramatism real, ceea ce-l recomandă spre abordarea unei largi game de teme și de ritmuri cu același succes. Eu îi întrevăd un viitor mare acestui tânăr interpret și sunt sigur că așa va fi, pentru că el a pornit pe drumul muncii adevărate, în realizarea destinului său artistic.
(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana ILCA

Ana ILCA este o cântăreață a Ardealului cu voce clară, puternică, cu rostire de înțeles și cu tehnică vocală desăvârșită.
Arde-ai lume-n fundu`apii
Bate bade cizmele ! 
 Bărbatu cu gura dulce
Cuce draf de pe Feleac
Inimă știe a bate
 Ioane tu ai un chin
Mi-o venit binele ieri
Nu dau cetera p-o lume
Păste munte este o punte
Pe cărarea de la moară
S-o ţânut badea fălos
Tata și cu neamu' meu
Tinerețe pom oprit
Ana ILCA știe să-și folosească mâinile în timpul cântărilor, gesturile ei fiind reținute, pentru a sublinia profunzimea temelor din fiecare cântec.
Ana ILCA are în versurile ei rime precum: moară - amară, rândul - gândul, argint - gând, nucă - ducă,  hai - rai, vină - lumină, nopții - hoții, aștept - piept, bună - inimă, vreu - beu, lume - bune, picioarele - bolile, bine - mine, cui - nimănui, meu - greu, gândul - rândul, gând - când, greu - rău, picioare - tare, rime care sunt naturale,  curate și sunt în slujba temei cântecului.
Ana ILCA apare pe Internet cu texte lămuritoare ca autoare de texte și de muzică.
Ana ILCA are costume frumoase, care păstrează tradiția, fără a avea modificări așa cum se produce în ideea dezvoltării unor stridențe inutile, căci ea știe ce înseamnă marele adevăr al sobrietății, care împletește exigența cu frumusețea izvorâtă din simplitate.
Este pentru prima dată când nu se simte că atunci când Ana ILCA apare și cântă ai în față cântăreața, dar și autoarea versurilor și a muzicii. ea este un talent desprins din popor și nu are nimic artificial nici în vers, nici în ritmuri și în melodii. Mi-am creat impresia că tot ceea ce cântă ea este cules de la firul ierbii. Artista are cultura necesară pentru a derula un act artistic complet, iar creațiile sale sunt autentice.
Clipurile ei sunt pline de soare, de veselie, cu oameni frumoși, iar ritmurile sunt alerte.
Îmi place că la fiecare cântec, apar componența tarafului care o acompaniază pe Ana ILCA.
Ana ILCA este un mare talent.
Ana ILCA este o artistă completă.
Ana ILCA este o artistă de nota 10 cu plus.

(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elisabeta TURCU

Elisabeta TURCU este o cântăreață a folclorului din Muscel și ea duce mai departe tradiția unor înaintași care au conturat o serie de caracteristici ale muzicii din această zonă. Artista are o dicție perfectă și dispune de o tehnică vocală de invidiat, căci în condițiile tehnice de azi, orice imperfecțiune s-ar vedea, dar în cazul său, nu.
Bine-ar face mamele

Casa mea și satul meu

Când eram în vremea mea   1979

 Câte am pătimit și am tras
Ce ești cucule hain
Cine trece pe la poartă
Face-m-aş pasăre-n zbor
Frați români în veci să fim 

 Hora de sub Carpați
 La Curtea de Argeș
La mulți ani omule bun
Mi-e dragă viața și lumea
Militar, milităraș
Neicuţă din Argeşel

 Nuneasca

 Nu te băga lună-n nori 
Saltă sârba-n Poieniţă
Semănam ca două flori

 Străina, mamii străină
Elisabeta TURCU are clipuri cu acompaniament de orchestre adevărate de muzică populară românească. Nu am văzut clipuri cu Elisabeta TURCU acompaniată de orchestre cu echipamente electronice cu clape și sintetizatoare, ceea ce este un lucru extraordinar și vizează exigența sa legată de calitatea actului artistic.
Elisabeta TURCU are în cântecele ei rime precum: Argeșel - frumușel, măr - dor, Argeșele - devreme, tei - tăi, grădină - plină, bujor - dor, calu - dealu, viorea - dragostea, trăiesc iubesc, flori - surori, leagă - întreagă, țară - surioară, neam - argeșean, boboc - foc, dor - oamenilor, peliniță - poieniță, muntenească - trăiască, hai - plai, hai - grai, bine - tine, mărunțel - Muscel, rai - ai, drag - prag, flori - zori, lumea - pădurea, ceresc - trăiesc, ața - viața, pelin - hain, fecioraș- milităraș - Călăraș, rime interesante, dar aș fi preferat niște rime care să ducă spre acel nivel de cizelare, care este specific doar adevăratelor cântece create de popor, pe care cântăreții de azi, ar cam trebui să le culeagă, cutreierând satele și ascultându-i pe adevărații rapsozi.

Cântecul Străina mamii străină are anumite elemente pe care le regăsim la cântecul Mamă, numai o fată ai și aici mă refer la versul  unde-i carnea de pe tine. Contextul e altul, dar asemănările sunt supărătoare.

Elisabeta TURCU a înregistrat pentru radio în 1977 și 1978 piese precum Cântă-n codru-o turturea,  La alunul înflorit, ceea ce era un lucru deosebit în acele vremuri, căci numai vocile de excepție treceau de furcile caudine ale specialiștilor, căci numărul posturilor de radio de folclor era extrem de redus, iar oferta era cernută sever. Elisabeta TURCU a reușit datorită calităților sale vocale absolut remarcabile.
Elisabeta TURCU are niște costume superbe, cu culori asortate perfect. Îmi plac iile ei, fotele ei și maramele. Este extraordinar că asortează la costumele ei acea panglică cu moneda aceea mare din aur ca semn al bogăției pe care femeile din Muscel știau s-o arate în zile de sărbătoare.
Elisabeta TURCU este o prezență. Ea știe să se miște pe scenă. Știe să-și folosească mâinile cu gesturi reținute, pe care numai marii artiști știu să le facă pentru a sublinia anumite semnificații ale cântecului.
Cântăreața Elisabeta TURCU are și cântece patriotice, dar ritmurile lor mă duc spre cântecele Ardealului, ceea ce n-ar cam trebui să se întâmple, căci chiar dacă în muzică sunt 7 note, MOZART, BEETHOVEN, ENESCU, CHOPIN, GERSHWIN  au dat totuși capodopere care nu aveau nimic comun între ele...
(21 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria MARCU

Maria MARCU este o prezență specială. Ea a fost remarcată pentru voce, pentru talent, pentru repertoriu, căci în anii 1965, 1967 și 1968 să ai  discuri de vinil, imprimate era ceva cu totul special. Merită să fie analizată discografia acestei artiste și sunt sigur că procesul de digitalizare va scoate la iveală și va permite accesul pe Youtube pentru cântece precum Am pornit pe-o cale bună, Pe câmpul cel înverzit, Rău îi stă codrului, rău, Mândru strugurel de vie, cântece înregistrate în anul 1968 sau Măi bădie, măi bădie, Drag mi-e jocul românesc, Vine badea de la munte, Cântec din. Oaș, cântece înregistrate în anul 1965.

Cântec din Oaș.   1965
De la Turda până la Cluj 
Din dealul Feleacului 
Drag mi-e jocul românesc   1988

Dragă mi-i crâșma-n pădure

Fie dracu' supărat
Măi Ioane, gura ta  1967
M-o făcut mama lunea
Pe câmpul cel înverzit.  1968
Țarina moțească.  1975
Maria MARCU are în textele ei rime precum românește - învârtește, voios - frumos, răspicat - drag, cetera - ta, spui - cui, lumea - lunea, jocul - norocul, treabă - dragă, mereu - meu, omenie - veselie, trabă - întreagă, orișicine - rușine, treabă - dragă, frumos - fălos, frumos - mănos,  ciocârliile - câmpiile, păsărelele - livezile, Feleacului - dorului, ușor - dor, învățat - plecat, vară - omoară, înapoi - trifoi, aștepta - alina, poartă - toată, rime interesante, care slujesc ritmului și temelor abordate.
Maria MARCU are o voce frumoasă, puternică, cu o dicție perfectă și rostește clar toate sunetele din cuvânt, ceea ce nu se întâmplă prea des.
La artista Maria MARCU mi-a plăcut atitudinea. Ea știe ce să facă cu mâinile. Știe să privească. Ea are costume superbe, nealterate de tendințele așa-zise moderne în care cusăturile devin extrem de încărcate. Ea păstrează nealterate tradițiile costumului. Îl poartă cu o distincție princiară, ca nimeni alta.

(21 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Adriana IRIMIEȘ.

Despre  Adriana IRIMIEȘ am aflat când am căutat pe Internet un cântec de nuntă și am găsit un Cântec de nuntă interpretat de Adriana IRIMIEȘ. Este chiar ceva nou. Versurile sunt excelente. Muzica aduce ceva nou, iar clipul este o capodoperă. Am ascultat acest cântec de. cel puțin 100 de ori fără să mă satur. este cântecul care o definește 100% pe Adriana IRIMIEȘ.
Adriana IRIMIEȘ mai are cântece precum:
Bată-l Dumnezeu să-l bată

 De unde cântecul acesta
Duce-m-aș și m-aș tot duce
Hora Moților

În Ardeaulu nostru
Of maicuță, rău m-ai blastamat
Omu bun și de omenie

 Pe o margine de drum
Păsărică din Ardeal
Trece trenul prin Carpați
Adriana IRIMIEȘ are gesturi ample, teatrale, deși vocea ei este puternică și clară, fără să aibă nevoie de elemente de sprijin. Am impresia că are un rol administrativ în zona muzicii, dar nu fructifică adecvat această poziție, căci nu tot ce crede că i se potrivește, chiar i se potrivește.
La Adriana IRIMIEȘ nu-mi place costumele pe care le poartă, mai ales că acea cunună cu cioburi de oglindă știam că este purtată de fete tinere nemăritate sau din ziua nunții, ceea ce nu mai e cazul în situația artistei Adriana IRIMIEȘ.
Pentru cântecul  Bată-l Dumnezeu să-l bată interpretarea lui Sava NEGREAN BRUDAȘCU este etalon și a face ceva de plan al II-lea nu este potrivit pentru o cântăreață cu palmaresul lui Adriana IRIMIEȘ .

(20 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ciprian ROMAN.

Ciprian ROMAN este un cântăreț al Ardealului. Rar se întâmplă ca un cântec să mă emoționeze, așa cum s-a întâmălat cu cântecului Plâng muntii Ardealului...
Ciprian ROMAN are o dicție perfectă.
Ciprian ROMAN are o tehnică vocală ireproșabilă.
Ciprian ROMAN prin cântecul despre care am scris, mi-a dovedit totul și nu mai trebuie nimic pentru a-l pune în galeria marilor interpreți ai folclorului românesc, pentru că el are capacitatea de a transmite, de a mă impresiona profund.


(20 aprilie 2024)