Ieri a fost ziua în care nu s-au verificat toate prognozele meteorologice din zilele precedente care dădeau 120 litri pe metru pătrat în unele județe din sudul și din estul țării, iar codul roșu pentru zilele de 7 și 8 octombrie a fost un fel de fâs. Autoritățile au luat măsuri precum:
- închiderea școlilor,
- aprovizionarea cu saci cu nisip,
- mobilizarea de forțe pentru protecția civilă,
- pregătirea utilajelor de salvare.
Faptul că a plouat, dar nu catastrofal, a făcut ca vocile unora să răsune critic și unele persoane care au stat cu capul în nisip ca struțul, au început să arate cu degetul, să scoată tot felul de sunete, pentru a arăta că a fost exploatat politic un moment meteo pentru a aduce în prim plan pe unii și pe alții, ca să le dea șanse în viitoarele alegeri pentru o primărie.
Noi românii, avem proverbul: după război, mulți viteji s-arată. Și așa este, căci niciunul dintre criticii vocali nu a zis o vorbă în zilele de 5, 6 și 7 octombrie când a început să se vorbească despre codul roșu din județele din sud-estul țării. Nimeni nu l-a tras de urechi pe primarul din Constanța care le-a zis cetățenilor să-și facă provizii, să nu ducă elevii la școală și să strea în case. Era atmosfera de la pandemie, dar viitori critici a tăcut mâlc. Șefa de la ANM, care este total compromisă și trebuie schimbată urgent, a tot vorbit destul de relativ despre cei 120 litri de apă și de codul roșu, dar televiziunile de știri au înflorit mesajul folosind chiar cuvântul potop și au încurajat prudența la nivelul populației.
- închiderea școlilor,
- aprovizionarea cu saci cu nisip,
- mobilizarea de forțe pentru protecția civilă,
- pregătirea utilajelor de salvare.
Faptul că a plouat, dar nu catastrofal, a făcut ca vocile unora să răsune critic și unele persoane care au stat cu capul în nisip ca struțul, au început să arate cu degetul, să scoată tot felul de sunete, pentru a arăta că a fost exploatat politic un moment meteo pentru a aduce în prim plan pe unii și pe alții, ca să le dea șanse în viitoarele alegeri pentru o primărie.
Noi românii, avem proverbul: după război, mulți viteji s-arată. Și așa este, căci niciunul dintre criticii vocali nu a zis o vorbă în zilele de 5, 6 și 7 octombrie când a început să se vorbească despre codul roșu din județele din sud-estul țării. Nimeni nu l-a tras de urechi pe primarul din Constanța care le-a zis cetățenilor să-și facă provizii, să nu ducă elevii la școală și să strea în case. Era atmosfera de la pandemie, dar viitori critici a tăcut mâlc. Șefa de la ANM, care este total compromisă și trebuie schimbată urgent, a tot vorbit destul de relativ despre cei 120 litri de apă și de codul roșu, dar televiziunile de știri au înflorit mesajul folosind chiar cuvântul potop și au încurajat prudența la nivelul populației.
Lumea nu înțelege ce este prognoza, pentru că nu se explică ce este în realitatea prognoza. Statistica, prognoza și probabilitățile, trebuie înțelese corect. Ele nu au nimic comun cu adevărul pur, cu determinismul dus până la obscenitate de cei care nu văd decât alb și negru. Dacă eu am mâncat azi 3 gogoși, ieri am mâncat două gogoși și alaltăieri am mâncat o gogoașă, voi spune că în cele trei zile am mâncat în medie câte două gogoși, dar acest lucru nu înseamnă nimic, ci media aritmetică îmi dă doar o informație orientativă, că eu am mâncat în medie câte două gogoși pe zi. Ce fac eu cu această informație, mă privește pe mine, iar ce faci tu cu aceeași informație nici nu mă interesează. Cine zice că românii mănâncă în medie câte două gogoși pe zi, pornind de la această informație chiar are capul pătrat că face o generalizare fără niciun fundament. Media aritmetică e bună, dar nu în exemplul dat de mine. Cine vrea să știe când e bună media aritmetică, să ia o carte de statistică, să citească și apoi va vorbi în cunoștință de cauză. Și cu prognozele tot așa stau lucrurile. Prognozele meteo zic ele ceva, dar acest lucru nu înseamnă că lucrurile se vor întâmpla exact așa cum se zice în prognoze. Cine vrea să asculte de prognoze ia anumite măsuri, cine nu ascultă face ce-l taie capul și basta. Fiecare suportă consecințele după cum a acționat, dar a comenta valabilitatea unei prognoze fără a ști cum a fost obținută este o eroare impardonabilă, pe care doar persoanele ignorante o fac și nu se sinchisesc despre ce scot pe gură. Eu am făcut multe modele de prognoză și știu că mulți fac prognoze fără să respecte cerințele metodelor științifice, drept care respectivele prognoze sunt lipsite de valoare științifică și deci trebui evitate. Nu știu cum a lucrat ANM dar după cum arată domnițele ce se exprimă asupra prognozelor, am certitudinea că nu știu deloc statistică matematică, drept care nici nu le iau în serios. Nici pe domnii care s-au exprimat în legătură cu măsurile lui ARAFAT și BUJDUVEANU nu mă exprim, căci îi știu cine este și câte parale face. Sunt sub 50 de indivizi și academia îmi dă voie să zic este în loc de suntără.
(09 octombrie 2025)
(09 octombrie 2025)
No comments:
Post a Comment