Paul POCATILU și Dragoș VESPAN: Birotică profesională

Am în mână volumul referit prin:

Paul POCATILU, Dragoș VESPAN, Alecu FELICIAN, Lorena BĂTĂGAN, Mihai DOINEA, Marius POPA, Adriana REVEIU, Traian SURCEL, Cristian TOMA, Adrian VIȘOIU - Birotică profesională, Editura ASE, București, 696 pag., ISBN: 978-606-505-223-9

Pe coperta interioară am autograful pe care Paul și Dragoș mi l-au dat pe 8 iulie 2009.

Cartea are o bibliografie formată din 23 de titluri, din care 3 lucrări sunt realizate de autori români și 6  referințe sunt webgrafie.  În denumirile capitolelor apare anul 2007, care arată că instrumentele software utilizate pentru dezvoltarea operațiilor de prelucrare specifice biroticii profesionale sunt lansate în exploatare curentă în anul 2007. Se știe că uzura morală a produselor IT&C este accelerată și apreciez că o carte tipărită în anul 2009 conține prezentarea de produse software din 2007, cu care nu numai studenții au posibilitatea să lucreze. Se știe că este păstrată continuitatea de la o versiune la alta și adaptarea la noile versiuni nu este deloc dificilă, ci naturală. Cărțile sunt tipărite în intervalul 2003 - 2008, deci vorbim de o bibliografie la zi.

Am ținut să enumăr toți coautorii, pentru că ei au contribuții semnificative la dimensiunile impresionante ale volumului. Paul POCATILU și Dragoș VESPAN sunt coordonatorii volumului.

Cartea are 12 capitole după cum urmează:

Capitolul 0101,e la paginile 11 - 12, inintitulatntroducere, prezintă obiectivul lulucrării șiealizează scurte descrieri ale capitolelor. Autorii aduc mulțumiri tuturor celor cacare,rin observații și sugestii, vor contribui la îmbunătățirea unei ediții viitoare a cărții.

Capitolul 2, de la paginile 13 - 91, intitulat Procesarea textelor cu WORD 2007, prezintă modul practic de lucru cu procesorul de texte WORD 2007. Expunerea este de la simplu la complex și cel care se apucă să proceseze texte nu are altceva de făcut decât să urmeze pașii dați în acest capitol, iar capturile de ecran îl vor dirija cu precizie să treacă de la un pas la altul. Captura de la pagina 21 se referă la stabilirea marginilor de pagină, captura 2.32 de la pagina 35 arată cum se face verificarea manuală a ortografiei, iar subcapitolele 2.7 și 2.8 arată cum se lucrează cu tabele, respectiv cum se folosesc formulele de calcul în tabele. Nici cei care lucrează cu indici și cu formule nu sunt abandonați și există subcapitole pentru a-i lămuri. Apreciez caracterul practic. Se vede că autorii au experiență și prezintă totul astfel încât cititorul să rezolve problema din prima, fără rateuri. Nici cei care folosesc telefonul mobil nu sunt abandonați, paginile 82 - 90.

Capitolul 3, de la paginile 92 - 230, intitulat Calcul tabelar cu EXCEL 2007, prezintă ceea ce pentru orice persoană angrenată în zona biroticii profesionale este absolut necesar, și anume calculul tabelar, unde aceste persoane trebuie să știe ce este o foaie de calcul, ce este o celulă, cum se generează celule, cum se selectează celule, linii, coloane, cum se șterg linii și coloane. Sunt analizate grupuri de comenzi pentru celule, numere, stil, comentarii și încă altele. Faptul că sunt utilizate nenumărate capturi de ecran familiarizează cititorul cu practica folosirii acestui produs software. Pentru calcule sunt date funcțiile de bază din tabelele 3.2  - 3.8 de la paginile 144 - 159. Se merge și la utilizarea de funcții logice pentru prelucrări ceva mai complexe; tabelul 3.9 prezintă operatorii  AND, FALSE(), NOT, OR, TRUE(), IF(). Sunt arătate modalități practice de construire a histogramelor, dar și a diagramelor de structură sau a altor reprezentări grafice ale seriilor de timp. Autorii tratează și calculul tabelar pentru telefoanele mobile, paginile 215 - 230.

Capitolul 04, de la paginile 231 - 280, intitulat Prezentări electronice cu POWERPOINT 2007, prezintă facilitățile acestui produs software pentru a realiza prezentări dintre cele mai convingătoare. Eu m-am găsit în situația unor astfel de prezentări care excedau contextul, ceea ce a impus restructurarea lor. În opinia mea, culoarea trebuie folosită cu cumpătare. Și elementele grafice trebuie folosite cu reținere. Am impus ca textele pe un slide să nu aibă mai mult de 30 de cuvinte și cel ce prezintă să nu citească de pe ecran, ci să vorbească liber, completând ceea ce este scris acolo. Sfaturile date de autori în acest capitol sunt extrem de interesante. Gestiunea prezentării, paginile 261 - 266, trebuie urmată cu strictețe, pentru a avea o prezentare sobră, clară, într-un cuvânt, reușită. Capturile de ecran, în număr de 64, arată interesul autorilor spre latura practică, dedicată obiectivului propus chiar la începutul cărții. Prezentările pe telefon, paginile 278 - - 280marchează faptul că tehnologia a ajuns foarte departe și telefonul mobil, având o conexiune spre un videoproiector, face posibilă prezentarea fără nicio problemă. Capitolul 05, de la paginile 281 - 363, intitulat Gestiunea bazelor de date cu ACCESS 2007, prezintă operații de bază specifice lucrului cu baze de date. Totul este să avem răbdare să punem date reprezentative atât ca volum, cât și ca potențial de prelucrare, căci în bazele de date esențiale sunt interogările, pe care autorii le prezintă la paginile 293 - 301. Cei care au lucrat anterior cu un SGBD, oricât de simplu ar fi el, se familiarizează rapid cu cuvintele-cheie implementate în ACCESS 2007 și vor dezvolta propriile aplicații rapid și eficient. Utilizarea SQL la paginile 298 - 299 este elocventă. Am apreciat caracterul practic al dezvoltării de formulare pentru a rezolva probleme de complexitate medie, suficiente pentru cei care lucrează cu volume ce nu depășesc 5000 de articole, în opinia mea, și care doresc soluții aproape instantanee. Ideea de bază este de a avea baze de date corecte și complete, pe care o singură persoană le gestionează lejer. Ideea de formular este dezvoltată la paginile 299 - 300, căci formularul este baza în orice aplicație unde apar baze de date. Sunt date operații cu formulare: creare, salvare, adăugare, dar și altele. Eu evit folosirea ștergerii, căci este ușor să ștergi, dar extrem de greu de restaurat conținutul pierdut. Crearea și prezentarea rapoartelor este esențială, căci cel ce dezvoltă aplicații  cu ACCESS trebuie să se gândească în primul rând la beneficiar și nu la cum lui, ca dezvoltator, să-i fie mai ușor. Autorii prezintă aici suficient de multe elemente ca beneficiarului să-i fie oferite rapoartele de care el are nevoie și nu acele rapoarte de care dispune ca structuri dezvoltatorul.

Capitolul 06, de la paginile 364 - 444, intitulat Realizarea site-urilor cu EXPRESSION WEB 2, prezintă  modul practic de a construi site-uri folosind acest instrument. Se pornește de la o structură de site, figura 6.13 de la pagina 376. Ceea ce mi se pare mie extraordinar este faptul că autorii introduc conceptul de șablon ca esență a menținerii productivității muncii dezvoltatorului unui site în parametri de performanță la nivel superior. Sunt definite principalele structuri de componente ale unui site și aici mă refer la un text, un tabel și la lucrul cuu imagini. Se folosesc casete pe care dezvoltatorul de site trebuie să le completeze exact cu ceea ce el are nevoie, pentru a obține reprezentarea dorită. Există casete pentru tabele, pentru aranjarea în pagină, pentru celule, pentru cadre. Subcapitolul 6.5.2 este destinat HTML, deși mă așteptam să nu apară așa ceva ca elemente deprogramare,, căci birotica eu o consideram intuitivă, fără limbaje de programare. Site-urile utilizează și baze de date, paginile 431 - 441. Apreciez grija autorilor pentru calitatea unui site, ceea ce presupune pregătirea pentru publicare, paginile 441 - 444.

Capitolul 07 de la paginile 445 - 482, intitulat Realizarea publicațiilor cu PUBLISHER 2007, prezintă acele elemente care diferențiază publicarea, adică tipărirea unui material, de publicare, adică postarea în online a unui conținut digital. Apreciez gândirea autorilor legată de acest aspect, pentru că a prelua mecanic ceea ce este tipărit în online reprezintă exact ceea ce nu trebuie făcut de niciun specialist care vrea să se prezinte în online cu o carte, cu un articol, cu un conținut digital original. El are la dispoziție:

- culori, fonturi,

- dimensiuni,

- imagine,

- film,

- ecranul computerului.

Acestea trebuie privite ca resurse. Aceste resurse sunt infinite. Autorii fac unele considerații legate de modul de utilizare a resurselor, căci publicația online trebuie să fie atractivă, să fie clară și plăcută ochiului. Exemplul cu realizarea unei broșuri dă posibilitatea prezentării în succesiune logică a resurselor  disponibile. Cele 50 de capturi au menirea de a-l călăuzi pe cititor să-și realizeze cu PUBLISHER 2007 propria publicație de succes, online.

Capitolul 08, de la paginile 483 - 534, intitulat Gestiunea mesajelor e-mail și a informațiilor personale cu OUTLOOK 2007, prezintă într-un mod atractiv facilitățile mediului de implementare a facilităților e-mail. Dacă ne gândim, chiar toată lumea crede că știe să lucreze cu un mediu e-mail, deși adevărul este undeva pe la mijloc. Autorii iau în considerare: crearea de mesaje, sortarea de mesaje, tipărirea de mesaje, ștergerea de mesaje, manipularea de mesaje, organizarea mesajelor pe directoare, gestiunea contactelor.  Cine știe cât mai multe opțiuni ale produsului software de poștă electronică își va organiza mesajele și-și va face viața ușoară. Este dedicat un subcapitol poștei electronice pe telefonul mobil, paginile 519 - 534.

Capitolul 09 de la paginile 535 - 562, intitulat Gestiunea informațiilor cu ONENOTE 2007, răspunde la problematica digitalizării încă de acum aproape douăzeci de ani, căci proveniența unei mari diversități de documente cu care se confruntă omul acasă la el o rezolvă cu ONENOTE 2007. Există posibilitatea de a avea o agendă, iar definirea unui șablon este esențială, căci fiecare dintre noi dorește să-și sistematizeze într-un anume fel informațiile. Este important de văzut că și aici există posibilitatea de a defini expresii cu operatorii din tabelul 9.1 de la pagina 544 și de a folosi funcții predefinite din tabelul 9.2, pagina 545. Deși este folosit conceptul de notă, se va vedea că aceste note sunt conținut digital de complexitatea pe care o dă utilizatorul și doar utilizatorul. Produsul software este unul deschis, din moment ce interacționează cu Internet Explorer, cu echipamente mobile și efectuează tot felul de prelucrări cu notele ca documente, pe care ar cam trebui să le vedem tot ca fișiere într-un final și să le tratăm ca atare, adică să le sortăm, să le actualizăm, să le arhivăm, să le exportăm.

Capitolul 10 de la paginile 563 - 583, intitulat GROOVE 2007: software de colaborare, prezintă  acele elemente care implementează cooperarea, coordonarea și comunicarea, caracteristici esențiale în derularea de mari proiecte. În managementul de proiecte se lucrează cu informații eterogene; fiecare decident are informațiile lui și nu se amestecă cu informațiile celorlalți. Comunicarea se face la nivel de ședință. Informațiile se colectează și erorile se analizează. Deși capitolul nu are mari dimensiuni, cele 28 de capturi de ecran evidențiază că autorii au simulat cam toate variantele de lucru care se produc pe durata derulării unui proiect de complexitate medie. Cele 28 de capturi ale acestui capitol evidențiază caracterul practic al abordării.

Capitolul 11, de la paginile 584 - 649, intitulat Realizarea formularelor electronice cu INFOPATH 2007, prezintă conceptul de formular și ideea utilizării omogene într-o aplicație special construită pentru așa ceva. Se prezintă proiectarea formularelor decuai multe structuri. Am apreciat foarte mult capacitatea autorilor de a sistematiza datele referitoare la tipurile de controale, paginile 592 - 598. Pentru a pune în evidență facilitățile lui INFOPATH, studiul de caz de la subcapitolul 11.3  îl ajută pe cititor să rezolve multe clase de probleme fără a face modificări esențiale. Acest capitol are 86 de figuri unde sunt capturi de ecran în majoritatea lor covârșitoare, ceea ce arată caracterul practic al abordării.

Capitolul 12, de la paginile 650 - 695, intitulat Visual Basic for Applications, prezintă elemente de bază ale limbajului. Tabelul 12.1 prezintă tipuri de date Visual Basic. Tabelul 12.2 prezintă operatori Visual Basic. Sunt prezentate structurile de control If, Case, For, cu exemple edificatoare. La paginile 660 - 665 se prezintă proceduri și funcții, de asemenea cu exemple. Tabelul 12.3 prezintă funcții predefinite. Sunt prezentate modalități de integrare a unor produse precum WORD, EXCEL, POWERPOINT, ACCESS pentru a dezvolta aplicații mult mai complexe și, mai ales, pentru a reutiliza date deja folosite altundeva. Se prezintă caracterul deschis al VBA, ceea ce dă biroticii noi valențe, pe care le-am întâlnit la limbajele de asamblare, unde se lucrează orice cu orice, după cum dorește programatorul, aici, utilizatorul de instrumente software.

Cartea aceasta definește specialistul profesionist abia atunci când acesta își alege un instrument, îl stăpânește la perfecție și devine maestru în utilizarea lui. În opinia mea, autorii, prin aceste capitole, au deschis apetitul cititorului de a deveni maestru în ale biroticii. Fără un efort prea mare, ei ar avea toate elementele să realizeze un nou volum de birotică profesională cu instrumente active în ziua de azi, adică la nivelul anului 2026. Tehnica de abordare ar rămâne aceeași. Se schimbă doar unele instrumente sau altora le vor fi aduse modificările pe care trecerea timpului le-a impus. Esența rămâne aceeași.

(06 octombrie 2026)